sâmbătă, 21 ianuarie 2023

15 ani cu filme de referință

Tot pe la mijlocul anilor '90, pe vremea când mergeam la petreceri cu muzică "blues", am dezvoltat o pasiune foarte puternică pentru cinematografie. Consumam filme pe bandă rulantă, în anii 2000 ajunsesem să mă abonez legal la HBO (lucru destul de rar în acea perioadă, când erau la modă decodoarele pirat), mergeam de unul singur prin sălile de cinema, acasă făceam nopți albe și urmăream câte 3-4 filme la rând, invitam la mine fete tinere și urmăream împreună filme de referință. Am urmărit filme din toate perioadele, urmăresc oricând cu plăcere pelicule gen Rashomon (anul 1950), dar consider că cele mai bune filme s-au făcut în anii '90 și în prima jumătate a anilor '00. În prezent parcă nu mai sunt filmele de acum 20-30 de ani, sau poate așa mi se pare mie, pentru că atunci era perioada mea de tinerețe și aveam timp de multe filme și mă simțeam bine. Haideți să vedem o listă cu marile filme ale acelor vremuri, o invitație pentru cei mai tineri de a le vedea, prilej de aducere aminte pentru cei din generația mea. Desigur, lista este interactivă, o puteți completa și voi.

  • Requiem for a Dream (2000)
  • American Beauty (1999)
  • Pulp Fiction (1994)
  • Forrest Gump (1994)
  • Gladiator (2000)
  • Buffalo '66 (1998)
  • The Usual Suspects (1995)
  • Reservoir Dogs (1992)
  • The Shawshank Redemption (1994)
  • Fight Club (1999)
  • American History X (1998)
  • 21 Grams (2003)
  • The Sixth Sense (1999)
  • Sleepers (1995)
  • Heat (1995)
  • Donnie Brasco (1997)
  • Snatch (2000)
  • Se7en (1995)
  • Saving Private Ryan (1998)
  • The Thin Red Line (1998)
  • The Green Mile (1999)
  • Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
  • L.A. Confidential (1997)
  • A Beautiful Mind (2001)
  • Catch Me If You Can (2002)
  • Fargo (1996)
  • Big Fish  (2003)
  • The Big Lebowski (1998)
  • Amores perros (2000)
  • The Silence of the Lambs (1991)
  • As Good as It Gets (1997)
  • Trainspotting (1996)
  • In the Mood for Love (2000) 
  • The Lord of the Rings (2001, 2002, 2003)
  • Cidade de Deus (2002)
  • Million Dollar Baby (2004)
  • Kill Bill vol 1+2 (2003, 2004)

Am propus 40 de filme și absolut sigur cei din generația mea le-au văzut pe toate. Dar pariez că cei mai tineri nu au văzut nici măcar 25%. 


miercuri, 18 ianuarie 2023

"Blues"

La mijlocul anilor '90 mergeam la tot felul de petreceri, unde principalul mod de socializare era dansul. Pe lângă rock, rap, pop, nou apărutul stil rave care era la mare modă, printre tinerii de atunci foarte popular era "blues-ul" și aici nu ne referim la Magic Sam, Big Walter Horton sau Howlin' Wolf, ci la piesele slow, lente, pe care un băiat și o fată puteau dansa împreună, strâns conectați. De ce le numeam noi atunci "blues" nu îmi pot explica. Trebuia să-ți iei inima în dinți să inviți o fată la dans, nu era așa ușor, aveai emoții. Se puneau alternativ stilurile de muzică, pe atunci aveam casetofoane, erau făcute selecții special pentru petreceri. La un moment dat i se cerea celui care dorea să facă pe DJ-ul: "Bagă și tu un blues!". Erau băieți mai îndrăzneți care doreau să danseze cu o anumită fată, să-i pună mâna pe fund ori să-i simtă țâțele. Iată o listă cu "blues-urile" populare de la petrecerile unde mergeam:

  • Scorpions - Wind of change
  • Timmy T - One more try
  • Sinead O'Connor - Nothing Compares 2 U
  • Michael Bolton - orice piesă (acest interpret avea dedicată o casetă întreagă cu "blues-uri")
  • Mariah Carey - Without you
  • Guns N'Roses - November rain
  • Whitney Houston - I will always love you
  • Metallica - Nothing else matters
  • Elton John - Sacrifice
  • Bryan Adams - Have You Ever Really Loved a Woman?
  • Take That - Babe
  • Stevie Wonder - I just called to say I love you
  • Barbara Streisand - Woman in love
  • Chris de Burgh - The Lady in red
  • George Michael - Careless Whisper
  • Jennifer Rush - The Power Of Love 
  • Glenn Medeiros - Nothing's Gonna Change My Love For You
  • Prince - Purple Rain
  • The Cars - Drive
  • Chris Isaak - Wicked Game


În prezent nu cred că se mai fac astfel de petreceri în apartament, unde lumea să danseze "blues". Dacă ați mers la petreceri și ați dansat și voi "blues" cu vreo fată/băiat, să povestiți și să completați lista. Acesta este un post interactiv.


marți, 10 ianuarie 2023

Restaurant Michelangelo Sighișoara

În ultimii patru ani am stabilit o tradiție la început de ianuarie, vizita la Sighișoara, cazați întotdeauna la Casa Steluța, o locație de top cu gazde excelente, care stau mereu la povești cu noi alături de un pahar cu palincă. An de an am explorat zona atât din punct de vedere turistic, cât și culinar, descoperind resurse nebănuite. Bistroteca Baum din Dumbrăveni a rămas pe lista preferințelor noastre și de acum o vizităm anual. Din 2023 a intrat direct pe locul 1 în sufletele noastre Restaurantul Michelangelo. L-am găsit căutând pe tripadvisor un loc nou pentru a lua cina. 

Situat în apropierea cetății din Sighișoara, localul este o afacere de familie, doamna servind la mese, iar domnul fiind bucătar, chef cum se spune acum.  Faptul că unul dintre patroni servește la masă, ridică ștacheta mult de tot, pentru că nu îți ia comanda un zilier sictirit care îți mestecă "ciungă" în față, ci o persoană care te va trata cu toată atenția, care îți va face recomandări pertinente, care îți va spune o poveste. La fel și faptul că îți gătește un patron, își va da toata silința și priceperea în bucatele respective, pentru el va conta cu adevărat dacă clientul este mulțumit de calitatea bucatelor servite.

Amândoi proprietarii au fost pâinea lui Dumnezeu. Am vorbit cam o oră cu ei, ne-au povestit multe de prin Italia, despre afacerea lor, despre secretele unui restaurant de succes. Doi oameni minunați care au transformat cina noastră într-o adevărată experiență. Am încercat alături de nevastă o Bistecca alla Fiorentina, un steak de vită care în mod surprinzător a detronat vita mâncată la Brno în 2011 la hanul numit U Libušky. La Restaurant Michelangelo a fost vita perfectă, pregătită exact cum trebuie pe grătarul cu jar. Singura părere de rău când mănânc chestii de lux prin restaurante este că nu le pot asocia cu vinuri de calitate, din cauza prețurilor prohibitive pe care le au băuturile. Acasă aș fi asociat cu un tannat din Uruguay, care costă 80 lei sticla în hypermarketuri. În localuri un asemenea vin ar costa 300 lei, preț pe care nu sunt dispus să-l plătesc. Ne-am mulțumim cu un vin de 80 lei (plătiți în restaurant), numit Primitivo. Vin italian, îmbuteliat în Polonia. Cât să fie prețul la alimentara? 20? 25 de lei? Cât dai, atâta face. Un vin banal, submediocru. Data viitoare voi aduce vinul meu și voi plăti taxa de dop, dacă îmi va fi permis. Friptura de vită preparată de chef Alexandru de la Michelangelo merită un vin pe măsură!  Copiii au încercat paste, gătite cum trebuie, cu fructe de mare din belșug. Am sesizat în farfuria lor chiar și un tentacul de caracatiță. Extrem de multumiți au fost și ei, iar asta nu e puțin lucru, pentru că sunt niște copii pretențioși. Am luat și desert. Tiramisu. Cel mai bun tiramisu ever. Parcă era așa, o adiere. Nota 10. 

Atmosfera extrem de plăcută în local, cu muzică în surdină, intensitatea luminii potrivită (domnul Alexandru ne-a explicat că lumina galbenă îți face poftă de mâncare, iar cea albă ți-o taie), mese fără față de masă (ne-a spus că dacă ai o masă frumoasă din lemn, nu o acoperi, totuși eu rămân la părerea că la restaurant trebuie să ai față de masă), decoruri frumoase ce amintesc de zona Toscanei.

Mâncare perfectă, ospitalitate dusă la extrem, a fost o seară care ne-a fermecat cu totul. La plecare doamna ne-a spus să mai așteptam puțin, să-l cheme și pe domn din bucătărie, că se va supăra dacă nu își ia rămas bun de la noi. Parcă plecam de la cineva din familie, nu de la niște oameni pe care în urmă cu două ore nu îi cunoșteam. Ne-a făcut și o reducere considerabilă la nota de plată, oferindu-ne câteva produse din partea lor. Pe străzi, în drum spre Casa Steluța, aveam senzația că ne întorceam de la teatru. Ne simțeam hrăniți spiritual, nu doar cu burțile sătule. Astea sunt experiențele pe care le caut, astea sunt restaurantele atât de rare în România. Dacă sunteți sătui de pizza sau ceafă de porc cu cartofi congelați, dacă doriți să vedeți serviciu și mâncare ca afară, dacă doriți să socializați cu proprietarii afacerii, mergeti la Michelangelo in Sighisoara. Pentru mine a fost cel mai bun restaurant din ultimii ani.


paste cu fructe de mare

Bistecca alla Fiorentina

secțiunea cărnii de vită, maturată 35 de zile. minunat!

tiramisu excepțional