tag:blogger.com,1999:blog-2211114972744353218.post1895427432493644659..comments2024-03-28T22:56:18.357+02:00Comments on Nopţi şi zile: GroparulGabrielhttp://www.blogger.com/profile/16721204069663237406noreply@blogger.comBlogger1125tag:blogger.com,1999:blog-2211114972744353218.post-18138081709703667772023-08-24T14:14:24.688+03:002023-08-24T14:14:24.688+03:0040 de grade la umbră. Merg prin cimitir cu Groparu...40 de grade la umbră. Merg prin cimitir cu Groparul. Soarele se reflectă în vesta de piele neagră a a Groparului. Nu mai simțim căldura, de ani de zile n-am antrenat. Vedem un om gras ce stă pe marginea unei gropi proaspăt săpate. E trist, aproape că-l bufnește plânsul. „Ce-ai pățit?” îl întreabă Groparul. „Mi-a căzut sticla cu Pepsi în groapă, iar eu nu pot să o iau, sunt claustrofob, dacă cobor în groapă o să mor” răspunse omul gras. Șuier ușor printre dinți și șarpele apare. „Te rog să-i dai durduliului o sticlă de Hennessy Paradis Imperial” îl rugai eu și șarpele mișcând ușor din coadă făcu să apară un curier ce înmână obezului morbid un colet. Fața acestuia se lumină brusc când deschise coletul. „Vă mulțumesc! Am să vând aceast cognac și îmi voi cumpăra 226 de baxuri de Pepsi Vintage!” spuse grasul îndreptându-se fericit spre poarta cimitirului. „Cimitirul ăsta e plin de sticle cu suc carbogazos” spuse Groparul în timp ce astupa groapa în care își va dormi somnul de veci sticla de Pepsi a omului gras.Eufrosinnoreply@blogger.com