Mă plimb cu Bella, ciobănescul german, prin parcul IOR. Acest parc este de departe cel mai frumos şi bine întreţinut parc din capitală. La un moment dat ne întâlnim cu doi ţigănuşi, pe la 9-10 ani.
- Nenea, nenea, pot să o mângâi?, zice unul dintre ei.
- Da, mângâi-o.
- Pot să o mângâi şi eu?, întreabă celălalt.
- Sigur.
- Nu muşcă?
- Ba da.
Cei doi o mângâie momente bune. Îi vorbesc câinelui ca unui om.
- Nenea, putem să o şi pupăm?
Nu ştiu ce răspuns să-i dau. Sunt blocat de această întrebare. Unul dintre copii o pupă pe bot. Celălalt o îmbrăţişează şi o pupă de asemenea pe bot. Bella e foarte fericită şi îi linge pe faţă. Copiii sunt foarte fericiţi şi ei. Continuă să o pupe de multe ori. Zâmbesc din toată inima, iar câinele dă din coadă.
Câteva momente mai devreme un român şi-a tras copilul din calea câinelui.
- Nu-i face nimic. Avem şi noi un copil mic, îi zic.
- Cum nu-i face nimic? Nu vedeţi că linge copilul pe mână?, îmi răspunde acru o femeie româncă cam pe la 50 de ani.
nu suport cainii
RăspundețiȘtergerepai daca n-ai suflet.
ȘtergerePăi cum ai lăsat câinele să fie pupat de țigani și apoi să îți lingă copilul? Femeia aia a văzut țiganii și de aia și-a ferit copilul. Du repede câinele la veterinar să nu se fi infestat cu țigănită cronică (dacă latră pe ritm de manele și fură din mâncare ca să o vândă maidanezilor e incurabil).
RăspundețiȘtergere