luni, 2 iulie 2018

ce am citit în iunie

de Ionescu

 ali smithera să fiu eu. din nou ali smith, la fel de jucăușă. un om cu nume de miles e invitat de un tip (pe care abia ce îl cunoscuse) la o cină în casa unor cetățeni și după un timp pleaca la baie și se încuie într-un dormitor al gazdelor, de unde refuză să mai iasă vrme îndelungată. în cele 4 capitole ale cărții cunoaștem câte un personaj care a jucat un rol în viața acestui miles garth- o doamnă pe care o cunoscuse în adolescență, într-o excursie, tipul care l-a invitat la cină (un homosexual, fiul unei mari artiste- fictivă), o doamnă în vârstă (frumoase pagini despre bătrânețe și demență) a cărei fiică, decedată de mult, îl cunoscuse pe miles și o fetiță din cartier, foarte isteață- singura care comunică cu miles. ce l-a făcut însă pe individ să se comporte așa rămâne în bună parte la aprecierea cititorilor.

eric vouillard- ordinea de zi. cu un stil amintind de saramago (sau filip florian), acest roman (pe care l-am luat atras de faptul ca a câștigat goncourt 2017) ne povestește cum a fost cu ascensiunea nazismului, mai ales cu anschlussul. o serie de mici închideri de ochi, de trădări și gata dezastrul. orice asemănare cu evenimente contemporane este neîntâmplătoare. 

haruki murakami- uciderea comandorului. un pictor suferind de schizofrenie încearcă să se recupereze după despărțirea de soție. se împrietenește cu un vecin de-acolo din munții unde se retrăsese, cu domnul menshiki. un tip relativ misterios, care îl plătește cu mare generozitate pentru un portret. nu aș spune mai multe, se știe ca șeful de la blog e mare fan haruki și nu dorește spoilere. să spunem doar câteva vorbe- anschlussul apare și în acest roman, interesantă coincidență luna asta. haruki murakami nu se dezminte- povestește în sute de pagini ceea ce putea spune lejer în câteva zeci. știți dvs- aflăm cu lux de amănunte ce mănâncă, ce muzică ascultă etc. nu lipsesc scenele de sex oral. o noua candidatură la premiul ăla? (în imagine, portretul domnului menshiki așa cum l-a picat eroul cărții, imaginat de un cititor, desigur. cartea nu are poze, vă dați seama. sursa-  https://komyushou.com/mennshiki-wataru)


2 comentarii:

  1. N-ai mai dat note? Nici nu imi dau seama daca sunt bune sau rele cartile din ce ai povestit. Prima are o poveste tare interesanta.

    Asta cu comandorul e mai bun ca primul volum din 1q84?

    RăspundețiȘtergere
  2. note? păi să dăm un thumb up pentru primele 2. la murakami, dăm thumb down, dar pentru fanii murakami e thumb up. nu cred ca e mai bună ca 1q84, dar nu e așa de imbarligată. e peste insipidul tsookoroo tazaki, oricum.
    eu încă nu am citit la sud de graniță. oare de ce? mă relaxeaza murakami ăsta. de ce nu a aparut toata cartea odată? cand o sa apara volumul 2? la pulivară? am uitat să precizez și asta. uciderea comandorului- volumul 1. asta am citit. nici în engleză nu cred că s=a tradus mai mult.

    RăspundețiȘtergere