marți, 14 iulie 2015

Boala gură mână picior la adulți

Într-o seară am simțit că am febră și m-am mirat pentru că nu mai făcusem așa ceva de ani de zile. Termometrul arăta 38 de grade. Și nu transpiram deloc deși luasem o aspirină. Aveam amețeli. Pulsul 120, iar în mod normal îl am 74. Mi-era frică să nu fac un atac cerebral și să rămân naibii paralizat. Stăteam în pat nemișcat și mă rugam la Dumnezeu să nu mor. Nevastă'mea mi-a pus o compresă rece pe frunte. Băiatul meu cel mare îmi zicea: "Tati bolnav. Stai liniștit acolo!". M-a ținut vreo 24 de ore febra. Apoi au început să-mi apară bube pe tălpile picioarelor. Am crezut că sunt niște bătături. Febră nu mai aveam. Apoi mi-au apărut pete pe palme, cam 30 pe fiecare palmă, iar pe picior s-au înmulțit, cam 50 pe fiecare talpă. Nu mai puteam călca, mă ustura rău. Mi-au apărut câteva bubițe și pe bărbie. M-am gândit că am făcut o ciupercă. Am plecat spre Spitalul Matei Balș și m-am dus la camera de gardă. Acolo, într-o clădire ce părea o cabană din lemn, stăteau 3 femei în fața a 3 computere, iar una m-a întrebat cu ce îmi poate fi de folos. "Aveți secție de dermatologie aici?" întreb eu, iar taică'miu care mă adusese cu mașina aici pentru că nu mai puteam merge mi-a zis: "Ești dobitoc? Nu ai discernământ? Aici ești la camera de gardă. Îi arăți ce ai și atât.". Femeia respectivă mă întreabă de ce anume sufăr și îi arăt palmele, la care ea spune: "Păi nu aveți nimic care să necesite dermatologia, v-ați infectat cu virusul Coxsackie, aveți boala gură mână picior. Așteptați să intrați la doctor să vă consulte.".

Am intrat la doctor, care era un rezident. Dat fiind faptul că era sâmbătă, medicii șmecheri erau plecați la casele lor de vacanță. Putem avea încredere într-un medic rezident? Știe el să ne facă bine? Această doctoriță mai tânără decât mine mi-a spus de asemenea că am boala gură mână picior și că va trece de la sine, pentru că este o boală autolimitată. Organismul știe să lupte singur împotriva virusului și să-l elimine cam într-o săptămână. Totuși mi-a prescris niște antibiotice și o cremă, iar după ce am vorbit cu medicul meu de familie am mai eliminat din pastile, ca să nu cauzăm damage la rinichi. Și boala chiar a trecut de la sine. Ușor, ușor am început să merg mai bine, până am fost iar om normal. Să mai specificăm că această boală este una a copilăriei, dar iată că o pot face și adulții, mai ales cei care stau pe lângă copii. Deși neplăcută, nu este o boală de care să ne speriem. Uitați-vă totuși la poze pe net. Sănătate!

4 comentarii:

  1. Am patit-o. Am mers la urgente, dar nu am avut noroc de un medic care sa stie ce am. Au zis ca am râie :)) . m au trimis la infectioase. Acolo am aflat exact ce am si mi-a prescris tratament pt calmarea usturimii. Dupa 3 zile de tratament, mi-am revenit.

    RăspundețiȘtergere
  2. Si ce tratament ati luat pentru usturime?

    RăspundețiȘtergere
  3. O crema, am uitat cum ii zice. Dar nu m-a usturat asa de tare.

    RăspundețiȘtergere
  4. Ai scapat ieftin, eu am gura plina de un fel de afte, nu pot sa mananc si sa beau... daca era sa aleg, as fi preferat sa nu pot sa merg, si sa ma manance si sa ma usture...

    RăspundețiȘtergere