miercuri, 23 iulie 2025

Adina Popescu - Povestiri de pe Calea Moșilor

Am continuat seria lecturilor de vacanță ale fiului meu cel mare și deși nu îmi stă în obicei să citesc două cărți consecutive ale aceluiași autor, m-am oprit tot la Adina Popescu, plăcându-mi foarte mult prima carte citită, cea cu vacanțele de altă dată. Povestiri de pe Calea Moșilor este o evocare a copilăriei autoarei, întâmplări începând cu grădinița și până la banchetul din clasa a VIII a. Prilej de aducere aminte pentru cei de aceeași vârstă cu autoarea, iar pentru cei mai tineri dintre cititori prilej de a afla cum era școala pe vremuri, când se purtau uniforme, când profesorii te mai trăgeau de urechi la propriu, când existau comandanți de detașament și diverse munci patriotice. Mi-a placut modul sincer și amuzant al povestirilor și faptul că autoarea nu a menajat pe nimeni, exprimându-se liber, descriind pe fiecare cum era: prost, țigan, sărac, gras, murdar, babă etc. Acum ne ascundem după deget, încercând să coafăm adevărul cât mai frumos. Sper ca pe viitor Adina Popescu să scoată o carte și despre anii petrecuți la Colegiul Național Mihai Viteazul. Are talentul pentru a scrie un veritabil Cișmigiu & Co al mijlocului anilor '90.

Problema acestor cărți este alta. Le-am citit eu, nu și fiul meu cel mare, căruia îi erau destinate. Nu pare deloc interesant să vadă cam ce făceau cei de vârsta lui în urmă cu 35-40 de ani, cum se descurcau la școală, cam ce făceau în timpul liber, ce pasiuni aveau. Și cred că majoritatea celor din generația sa manifestă același dezinteres. Păcat. Țin minte că eu la vârsta lui citisem deja de 3-4 ori mai sus menționata Cișmigiu & Co și consideram absolut spectaculos ce făceau personajele cărții, copii ai perioadei interbelice.



6 comentarii:

  1. povestirile sunt de pe calea moșilor nouă, la nord de bd. pache? sau de pe aia veche, unde din când în când mai pică o fațadă, mai ia foc o casă abandonată?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Calea Moșilor cea nouă, de la Cinema Miorița către Eminescu. Autoarea a studiat la Școala Sf. Silvestru. Apoi la celebrul liceu Mihai Viteazul.

      Ștergere
  2. Vremuri de mult apuse23 iulie 2025 la 15:41

    Și eu am învățat la un liceu celebru, cu însemnătate cinematografică !!
    Al. Cuza, unde s-au turnat filmele din seria "liceenii".

    Doar că n-am avut colege ca cele jucate de Teodora Mareș, Oana Sârbu și Cesonia Postelnicu.
    Și nici profesori "filosofi" ca cel jucat de Caramitru.
    Și nici atmosfera aia boemă și inocentă din filme.

    Am fost licean la sfârșitul anilor '90, o perioadă când erau la modă șmecheria de cartier (sub influența trupelor de tip BUG mafia) și apoi (din 2000) maimuțăreala manelistică.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ce porecle penibile aveau ăia...isoscel de mate. socrate de filozofie. super previzibil. am fost și eu liceean pe vremea aia, dar niciun moment nu m-am crezut legendar prometeu. nu cred că în lyceu am făcut filozofie (doar la facultate, 1 sau 2 cursuri în anul 1, toamna '90, după care s-a desființat catedra, erau foștii profi de socialism). socrate era probabil și el prof de csp, nu de filozofie. cunoștințe social-politice. profii noștri aveau porecle mai inventive. nu-ți poți da seama ce materii predau cruella, oaie, mama leone, găina...și bre, am uitat alte porecle. homo nu era chiar poreclă. omul, Dumnezeu să-l ierte, nu era gay, doar îl chema homorodeanu. nici mișu nu era propriu zis poreclă, îl chema mihai. a, totuși era un prof de germană cu poreclă previzibilă. friț. profu de rusă (eu unul am făcut franceză și engleză) nu știu să fi avut poreclă. era foarte respectat dl eugen noveanu de rusă. și nu era deloc stalinist.

      Ștergere
    2. Am făcut filozofie în clasa 12, cu proful cu care făcusem economie în clasa 11. Am făcut logică în clasa 9, psihologie în clasa 10, astronomie în clasa 12, materie la care am dat și bac. Proful de rusă era numit Bagheera, dar nu de noi. Lucra la un radio și așa era numit acolo. Profa de engleză era numită Vrăjitoarea. Am avut o dirigintă de română foarte ștearsă, incomparabilă cu profa de română din generală, doamna Stere, cu care cititorii acestui blog sunt familiarizați.

      Ștergere
    3. Vremuri de mult apuse23 iulie 2025 la 20:11

      La filosofie (cls XII-a) am avut-o inițial pe Morticia. Profă tânără, vopsită negru, machiaj negru, haine negre. Destul de dură, dar am avut noroc cu ea. Desenam caricaturi și colegu de bancă făcea crize de râs, așa că am fost scos la tablă. M-a ascultat din filosofia greacă, despre care citisem câte ceva, așa că am avut ce să răspund (cu tripleta Socrate-Platon-Aristotel, cu sofiștii, cu stoicii). Am luat un 10 la care nu m-aș fi așteptat.

      Mi-a prins bine, pentru că Morticia a plecat la alt liceu, și ne-am trezit cu o babă isterică la catedră.
      A băgat baba în corijență toată clasa, de-a ieșit scandal în prag de BAC, de-a trebuit să rezolve directorul.
      Eu, cu zecele luat la Morticia, eram la adăpost de toată brambureala asta.

      Ștergere