luni, 10 martie 2014

Tabăra din a şaptea

- Ai văzut vreodată o pulă de cal?, mă întreabă Savu.
Stăteam amândoi pe treptele din faţa bucătăriei, uitându-ne peste gard la căruţa care tocmai trecea pe drumul de ţară din faţa clădirii unde eram cazaţi. Ajunsesem acum trei zile după opt ore de mers cu trenul şi încă o oră de mers cu un autobuz. Eram în tabără cu clasa, la sfârşitul clasei a VII a. Clădirea în care am fost cazaţi îmi dau seama acum, după mai bine de douăzeci de ani, era un fost sanatoriu dezafectat. Am văzut şi în prezent astfel de clădiri şi toate sunt sanatorii, unele chiar de boli mintale. Dormitoare comune cu paturi de fier, duşuri comune cu tavanul scorojit, wc-uri turceşti, coridoare lungi şi întunecoase, o bucătărie separată de clădire, grădină cu loc pentru activităţi recreative. O clădire veche, degradată, cu o înfăţişare sumbră. Interior umed, unde în plină vară îţi intră frigul în oase. În prezent dacă copiii ar fi cazaţi în asemenea unităţi, s-a face mare vâlvă pe posturile de televiziune, dar atunci, la începutul anilor '90, nu interesa pe nimeni acest aspect, iar noi eram chiar mulţumiţi de această tabără. Stăteam cu Savu pe treptele bucătăriei, în timp ce colegii noştri jucau volei. Eu nu jucam volei, pentru că în ziua precedentă greşisem toate servele trimiţându-le în fileu, făcându-i pe colegii ofticoşi să ţipe la mine că le stric jocul, iar Savu nu juca pentru că nu dădea doi bani pe asemenea prostii.
- Unde pula mea să văd pulă de cal?, l-am întrebat şi eu pe Savu.
- Nu ştiu. N-ai fost şi tu la ţară?
- Nu am pe nimeni la ţară.
Savu a stat puţin pe gânduri, iar apoi mi-a zis că o să-mi arate ceva fantastic, dar mai întâi trebuie să-l ajut să găsească o sârmă. N-a fost greu de obţinut, ne-a dat-o nea Titi administratorul clădirii, crezând că ne foloseşte la legatul unui picior de pat. Alături de Savu am ieşit din curtea taberei şi ne-am îndreptat către cârciuma din sat, care nu era foarte departe, unde în faţă erau câteva căruţe cu cal. Savu a zis că trebuie să aşteptăm până ce unui cal îi vine să se pişe. Am aşteptat cu mare curiozitate, pentru că Savu era un băiat tare şugubăţ care ne distra mereu cu glumele sale. De pildă, într-o recreaţie la şcoală s-a dus la Lemnaru Andreea, cea mai buna elevă de la noi din clasă, care stătea în bancă şi-şi repeta pentru ora următoare. Şi o întreabă Savu:
- Lemnaru, mergi cu mine după ore?
- Unde să merg?, ridică privirea sfioasă Lemnaru Andreea.
- După statuie, să-ţi dau muie!, replică Savu într-un hohot de râs şi apoi o ia la fugă.
Dar biata Lemnaru Andreea nici în tabără nu a scăpat de Savu. Când am mers să facem o baie într-un lac din apropiere, Savu şi-a băgat o piatră în faţă la slip şi s-a dus aşa lângă Lemnaru Andreea, chipurile să o întrebe ce mai face. Ăsta era Savu al meu, un băiat simpatic, numai prostii făcea, aşa că mă aşteptam la o chestie interesantă şi în ceea ce-l priveşte pe cal. După o vreme scoate unul dintre cai pula să se pişe, cu o mişcare care m-a uimit pentru că nu mai văzusem aşa ceva. Pula i s-a belit singură, ieşind din piele ca cine ştie ce sculă telescopică. Savu s-a repezit imediat şi cu o dexteritate ce denota faptul că nu făcea pentru prima oară operaţia a legat cu sârma de la nea Titi pielea pulii calului, lăsându-i corpul decalotat. Apoi mi-a făcut semn să plecăm şi ne-am ascuns după nişte copaci mai departe, de unde am asistat ţinându-ne cu mâinile de burtă de atâta râs la chinurile bietului cal, care a rămas cu sârma în jurul pulii.

Mai pe seară iar stăteam cu Savu pe treptele bucătăriei. Colegii noştri jucau şeptică pe echipe. Savu căzuse în echipă cu Lemnaru Andreea şi şi-a băgat pula, iar eu nu fusesem ales în nicio echipă şi până la urmă mi-au zis să fiu eu cu Lemnaru Andreea, dar n-am vrut să joc cu ea pentru că era tocilara clasei şi nu avea deloc ţâţe.
- Ai văzut vreodată pizda unei fete?, mă întreabă Savu.
- Nu, Savule. De unde să văd?
- Păi la noapte să te pregăteşti, că o să o vedem pe colega noastră Săsăran Ramona în pizda goală.
- Ai de pula mea, Savule. Cum aşa?
Nu-mi venea să cred. Pur şi simplu nu-mi venea să cred. Nici în cele mai frumoase vise nu-mi închipuiam că-i pot vedea pizda lui Săsăran Ramona. Nu era ea cea mai drăguţă fată de la noi din clasă, dar pizda reprezintă o fascinaţie pentru orice bărbat, dar mai ales pentru un copil de 13 ani. L-am întrebat pe Savu încă o dată cum e posibil aşa ceva, iar el mi-a explicat pe îndelete. El şi cu Săsăran Ramona erau vecini pe aceeaşi scară de bloc, iar taţii lor chiar erau colegi de muncă la 23 August, uzina de reparaţii material rulant. Săsăran Ramona terminase clasa a VII a cu o corigenţă la matematică pe care urma să o dea în septembrie. Nu le-a spus nimic părinţilor, pentru că taică'su i-ar fi dat o bătaie soră cu moartea. Savu a şantajat-o încă de la terminarea şcolii şi i-a cerut colegei de clasă şi de bloc să-i arate pizda în schimbul tăcerii. În tabără venise timpul pentru asta.

Profesoara Stere şi directorul Naumovski erau cazaţi, fiecare în camerele lor, la etajul 1, noi, copiii, la etajul al 2 lea. Îşi făceau ei rondul de seară pe la orele 22, spunându-ne să ne culcăm pentru că trebuie să fim odihniţi pentru activităţile de a doua zi, dar nu-i prea băga nimeni în seamă. Ne făceam şi noi că ne ducem la pat, dar după ce ei se retrăgeau începea tămbălăul. Probabil că şi ei se distrau ca între colegi, doar erau în vacanţă. Poate beau o ţuică, poate vorbeau de-ale adulţilor. Noi fie ne strângeam în dormitorul fetelor, fie în cel al băieţilor şi eram cu ale noastre. Ascultam la casetofon Dr Alban sau Michael Jackson (care-i plăcea mult lui Lemnaru Andreea), iar cei care ştiau muzică mai multă ascultau Duran Duran şi Scorpions. Cred că era vreo 12 noaptea când am plecat cu Savu şi Săsăran Ramona spre duşuri. Ca să-i vedem pizda lui Săsăran. Ea când a văzut că vin şi eu a făcut ca toţi dracii şi s-a enervat zicând: "Eu nu mă dezbrac de faţă cu grasu ăsta.". Adevărul este că eram un copil gras şi nu eram foarte simpatizat din această pricină. Dar Savu era prietenul meu şi i-a zis că trebuie să mă uit şi eu. Am intrat toţi trei la duşurile fetelor şi am închis uşa cu zăvorul pe dinăuntru. Atunci nu m-am gândit prea bine cum arată încăperea respectivă, dar dacă ar fi să mă gândesc acum îmi dau seama că era ceva nasol, cu ciment pe jos, cu faianţă albă spartă în multe locuri, cu ţevi ruginite, cu urme de igrasie. Un copil de 13 ani aflat în faţa celei mai mari oportunităţi din viaţă sa nu se gândeşte la asta. Savu i-a zis lui Săsăran să ne arate ţâţele întâi. Săsăran şi-a ridicat tricoul şi ne-a arătat ţâţele vreo 5 secunde. Aveam o colegă căreia îi ziceam "Calu'" (din pricina dinţilor crescuţi aiurea)care avea în clasa a VII a ţâţele unei femei de 45 de ani care a alăptat 3 copii. Săsăran nu avea ţâţele aşa, dar erau nişte ţâţe aproape mărişoare cum poate şi-ar dori multe femei mature care nu au ţâţe deloc. După 5 secunde şi-a acoperit ţâţele, iar Savu i-a zis să-şi dea chiloţii jos. Şi-a dat pantalonii şi chiloţii jos, dar nu de tot ci aşa până la genunchi. Nu avea păr la pizdă, ci doar un fel de pufuşor. Ne-a arătat şi curul, dar avea bube pe ambele fese. Ştiu că m-a marcat acest aspect. Acum, după atâta vreme, mai degrabă îmi amintesc de bubele de pe curul lui Săsăran, decât de ţâţele sau pizda ei. Savu i-a zis să-şi mai ridice şi tricoul un pic să o mai admirăm puţin, iar după asta a plecat, fiind iertată de Savu. Aceasta a fost toată întâmplarea. Mai demult am dorit să fac o nuvelă din ea, înflorind pe alocuri. Chiar îi făcusem o continuare, cum că Ramona s-a întâlnit cu mine după vreo 10 ani, că lucra la Orange. Aiurea. Săsăran Ramona era genul de fată care în şcoala generală avea note de 6-7 cel mai des, iar o astfel de fată care are 6-7 în şcoala generală, urmează cel mult o şcoală profesională de meserii, iar apoi ajunge casieră la hypermarket sau în cel mai bun caz vânzătoare de genţi la Mall. N-am mai văzut-o după terminarea clasei a VIII a şi nici n-am mai vorbit vreodată despre acel eveniment. Dar probabil şi-a făcut un iubit la cel târziu 15 ani. Îi plăceau baieţii de mică. Să fim înţeleşi, chiar i-a făcut plăcere să-i arate lui Savu goliciunea ei, mai mult am încurcat-o eu că eram pe acolo. Nici pe Lemnaru Andreea n-am mai văzut-o, dar tind să cred că a ajuns o şoricioaică cu ochelari, spaima pulii cum se zice. Însă fata învăţa bine. Nu m-ar mira să aud că a făcut medicina. Cu Savu mai vorbesc şi în prezent. E electrician la o firmă. Tipul de om care, şi acum la 35 de ani, te întreabă ceva gen: "Ştii bancu cu bascula?", iar dacă îi răspunzi negativ îţi zice: "Cip-cirip, mânca-mi-ai pula!" şi râde de se prăpădeşte.

7 comentarii:

  1. Nu prea cadrează cu imaginea mea despre purtătoarele numelui de Ramona.
    Ramona, în general, este o tipă destul de stilată, dark, classy. Și brunetă. Colega ta trebuie să fi fost o Geanină.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Da. Iti dau dreptate. Geanina sau Luciana.

      Ștergere
  2. Prostii...... cu doi de i. Știi bancu' cu vișine? Dar cu cireșe?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Se zice doi i, trei i, opt i....19 i. De la 20 incolo apare si "de".
      Stiu si bancul cu camionul chiar.

      Ștergere
  3. asta e interesant: In prezent dacă copiii ar fi cazaţi în asemenea unităţi, s-a face mare vâlvă pe posturile de televiziune, dar atunci, la începutul anilor '90, nu interesa pe nimeni acest aspect.

    se schimba lucrurile, nici nu ne dam seama cum se schimba.

    ai citit mendebilul de cartarescu? e tot cu vizionarea in premiera a unui sex feminin gen

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. nu am citit nimic de la cartarescu, desi am 3 carti de-ale sale in casa. nostalgia, de ce iubim femeile si levantul.

      Ștergere
  4. Da pula lu Naumovski ai vazut-o? Avea preput?

    Ramona, pasare subtire
    Zadarnica si alba-n cioc
    Danseaza-n cafeneaua Stere
    Cu blandul Savu, cazaciock.
    Lemnaru doarme-n cuib de vodka
    Visand navoade pentru pesti.
    Simti, dup-atata soare sincer,
    Un chef nebun sa te topesti.

    RăspundețiȘtergere