duminică, 30 iulie 2017

Radu Pavel Gheo - Disco Titanic



Țara autorului : România

Titlul original : Disco Titanic

Anul publicării  : 2016

Ediția în limba română : Polirom, EGO proză

Număr de pagini : 458

Nota Nopți și Zile Blog : 5/5






 Primul contact cu Iugoslavia l-am avut în copilărie, în concedii cu părinții, când mergeam de la Drobeta Turnu-Severin la Moldova Nouă și peste Dunăre vedeam la un moment dat, pe un deal, un steag mare cu stea roșie în mijloc, ori când taică'miu venea din delegație de la Timișoara și îmi aducea o sacoșă plină cu dulciuri, sucuri, gume, budinci, ba chiar și un ceas electronic de mână. Cumpărate de la sârbi, din piața de sărbi, cum se exprima el. Iar peste ani și ani, împreună cu soția am făcut câteva concedii pe teritoriul fostei Iugoslavii. Am mers cu autoturismul prin Serbia, Muntenegru, Croația, Macedonia și nu ne-am gândit nicio clipă că popoarele astea se dușmănesc, că nu sunt prieteni între ei precum slovacii cu cehii. Ne-am mirat la hotel în Belgrad când discutând cu recepționera, aceasta a strâmbat vehement din nas când am întrebat-o despre Croația, ori când ne-a spus că țara Kosovo nu există ci este o regiune a Serbiei. Cartea lui Radu Pavel Gheo mi-a deschis ochii despre ce a fost de fapt în Iugoslavia după 1990. Nu sunt în măsură să judec dacă era mai bine ca Iugoslavia să fie unită, ori e mai bine în prezent și nici cartea nu face asta, doar prezintă aspecte istorice foarte frumos îmbrăcate într-o poveste care mi-a plăcut extrem de mult.

Radu Pavel Gheo a dat din nou lovitura cu acest roman. Dupa ce am apreciat superlativ "Noapte bună, copii!", am apreciat chiar mai mult această carte. Pentru mine Radu Pavel Gheo e cel mai talentat scriitor de după '90. Într-un interviu pe care l-a acordat Emei Cojocaru, Gheo spunea că nu are profunzimea lui O. Nimigean (Rădăcina de Bucsau mi-a plăcut și mie mult, dar de exemplu Mortido am abandonat-o, e imposibil de citit), dar nici nu trebuie să ai profunzime d'asta poetică și filozofică pentru a scrie o carte mare de tot, pentru ca publicul să te iubească.

V-ați imaginat o carte care să conțină mai multă muzică decât orice carte a lui Haruki Murakami? Disco Titanic ne oferă o grămadă de melodii bune din perioada pop-rock iugoslavă. Ce piesă frumoasă este "Dani ljubavi", adică zilele iubirii.

O carte despre secesiunea Iugoslaviei, dar și despre ultimii ani de comunism din România, o carte despre adolescenți și despre adolescenți deveniți adulți, o carte despre zilele trecute și despre zilele noastre. O carte despre cruzimea și monstrozitatea războiului, sau de fapt a omului. O carte scrisă perfect. Gheo spune că a lucrat șase ani la ea. Se vede munca.

Genul de carte mare de tot, pe care o închizi și rămâi uluit, iar apoi stai uitându-te în gol și îti fuge mintea la tot felul de chestii. Iscusit și finalul. Nu știu ce să zic despre universalitatea cărții. Oare cineva din Ecuador sau Norvegia ar aprecia-o? Ar înțelege despre ce este vorba? Peste ani și ani, Radu Pavel Gheo va fi comparat cu Rebreanu, cu Sadoveanu? Adica va fi în topul scriitorilor români din toate timpurile? Se va face film după carte? Ar merita cu prisosință.

Personajele cărții sunt foarte plăcute toate, chiar și cele secundare. Domn' Vergil e foarte pitoresc. Până și Ileana e frumos construită, dar de ce a trebuit să moară? (nu e un spoiler, 90% dintre cei care au citit cartea nici nu mai știu cine e Ileana). Emilia seamănă cu Nicole Scherzinger de la Pussycat Dolls. Păi chiar că e frumoasa Emi. Gheo se bagă și pe el ca personaj in roman, ca un fel de Tarantino care se distribuie în propriile filme.

Romanul "Disco Titanic" ar trebui să fie un hit al vremurilor noastre, să-l citească toată lumea, să se epuizeze din librării, să se cumpere pe sub mână. Atât e de bun.

8 comentarii:

  1. O caut marti la biblioteca Blaga.
    Desi, fiind atat de noua, nu cred s-o gasesc pe raft.

    RăspundețiȘtergere
  2. oare cu cine ținea jivan la futbol? cu poli lui zambon? cu fulgeru bragadiru? cu acs recaş? cu politehnica suporterilor?

    RăspundețiȘtergere
  3. şi geo saizescu se distribuia în propriile filme. de sergiu nu mai zic, el îşi rezerva de multe ori câte 1 rol important. dar tatăl lor e englezul ăla corpolent, fritschcock, sau aşa ceva. scena în care apare el (alături de, cred, cary grant) este omagiată in fargo, sezonul 2017. îmi place şi apariția lui în dial m for mulder. ce să mai zici de nae caranfil în pfilantropik?

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce mult mi-a placut Dial M for Murder. Boris si Frane cred tineau cu Pop 84 Split.

    RăspundețiȘtergere
  5. Am luat-o azi de la biblioteca.
    Am citit in parc vreo 2-3 capitole, si pare destul de reusita.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe masura ce inaintezi cu lectura o sa ti se para din ce in ce mai reusita.

      Ștergere
  6. Mi-a placut mult cartea pana aproape de final, cand a cotit-o spre thriller-sf-aiureala.
    Cu bosniacul ucis la disco, dar aparent revenit la viata razbunandu-se metodic. Zici ca e din filmul ala "I know what you did last summer" :(

    Mi se pare ca autorul si-a batut joc de propria carte cu finalul asta.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mie mi-a placut. A fost ceva gen Murakami.

      Ștergere