miercuri, 25 noiembrie 2015

Orhan Pamuk - Zăpada

Ka (personajul principal), Kar (zăpadă în limba turcă), Kars (orașul în care se desfășoară acțiunea). Poetul Ka se întoarce în Turcia după 12 ani petrecuți în Germania și nu știm exact de ce merge în orașul Kars, situat în Turcia îndepărtată, la granița cu Armenia, o așezare cosmopolită, aflată în pragul alegerilor locale, unde vechiul primar a fost asasinat, iar câteva tinere s-au sinucis în mod misterios. Cele 560 de pagini ale romanului vor urmări întâmplările din cele trei zile pe care Ka le petrece în orașul blocat de zăpezi, sub o ninsoare care nu dă semne că ar înceta vreodată. Oare ce o avea Pamuk cu ninsorile? Mai apar și în alte opere ale sale, nu știu cât de mult ninge în Turcia. Așadar 560 de pagini pentru a vorbi despre trei zile, acum sunt pregătit pentru a citi Ulysses. Cartea avansează greu și nu avansează neapărat prin narațiune, ci mai degrabă prin expunerea unor idei în mare parte legate de islamism, ori probleme sociale ce frământă o lume destul de depărtată față de ceea ce se întâmplă prin Europa, terorism, revoluție, puciuri, asasinate, iar toate astea sunt împresurate cu o tristă poveste de dragoste. Iar Orhan Pamuk va apărea și el ca personaj în roman, folosindu-se de un binecunoscut truc postmodernist (cred). Pe popularul site goodreads lumea nu prea a apreciat cartea, multe notări cu o singură stea, mulți au zis că e plictisitoare. Eu îi dau 4 stele, chiar mi-a plăcut, mi s-a părut o carte deșteaptă scrisă pe înțelesul oricărui cititor.

11 comentarii:

  1. De vreo două ierni îmi tot propun să citesc cartea asta - desigur, ca să fie clișeul complet, când sunt nămeți afară - dar n-am trecut la fapte. Poate reușesc iarna asta, cine știe. Mereu ezit să o încep pentru că e așa de lungă și întotdeauna mă gândesc că mai bine citesc Amado sau Rushdie sau Grossman, care au de asemenea cărți mari, dar, într-un final, nici pe acestea nu le încep. Totuși, pare interesantă cartea lui Pamuk și sper să nu mă plictisească nici pe mine când o voi citi, deși am pățit-o deja cu unele părți din „Muzeul inocenței”.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Imi place Pamuk, dar de zapada am fugit datorita recenziilor slabe de care vorbeste si Gabriel. Cred ca o trec pe lista.

      Ștergere
  2. Am încercat să citesc două cărți de-ale lui Rushdie și de fiecare dată m-am lăsat păgubaș. Nu prea gust frazele întinse pe două pagini. Pamuk, deși are cărți lungi, scrie foarte lesnicios și prietenos, cu toate că subiectele abordate sunt deosebit de serioase și filozofice. Citește Zăpada. Te va bucura fie doar prin povestea de dragoste. Cred că îți va plăcea mai mult ca Mă numesc Roșu, pe care dacă țin bine minte ai abandonat-o.
    ps: când facem întâlnirea cu Alexandra? ne poftești la tine la un pahar de vin roșu?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nici eu nu am reusit sa citesc Rushdie.

      Ștergere
    2. Cum să abandonez „Mă numesc Roșu”, am citit-o până la capăt cu mare plăcere! Cred că mă confunzi, Gabriel. :)) N-am abandonat nici măcar „Muzeul inocenței”, care m-a enervat și m-a plictisit în unele părți.
      Mie-mi plac frazele lungi și întortocheate (apropo, nici stilul lui Pamuk nu este unul ușor), iar pe Rushdie vreau să-l citesc oricum. Văd eu apoi dacă este pe gustul meu sau nu. :)
      Cam peste două săptămâni voi avea și eu mai mult timp. La mine nu vă chem, că e mereu dezordine și m-aș simți obligată să fac curat, și parcă niciodată nu am timp de curățenie în detaliu. :))

      Ștergere
    3. Da, sigur că ai citit-o, doar am și comentat la tine pe blog, celebra discuție cu vaginul murdar. Mai fac și eu confuzii, prea multă informație, vârsta înaintată, etc. :)
      Cred că am văzut la un moment dat poze de la tine de acasă și păreau desprinse din almanahul Ikea. Poți să spui direct că nu vrei să ne chemi, nu că e dezordine. :)

      Ștergere
  3. fincă se apropie finalul de an o să facem topul 10 al postărilor de pe superblog în 2015
    nu includ în clasament postarile mele marca ce am citit în luna cutare, nu e deontologic.
    pe zece hand foot and mouth disease
    pe nouă conversație
    opt- o călătorie
    7- nea gică stoian
    pe șase- team building 2007 AD
    locul cinci revine unui guest post- nebunii de lîngă noi
    patru- dn 41
    pe ultima treaptă a podiumului- la mulți ani 1916
    pe doi, un alt guest post: dissabte nit/ sâmbătă seara
    lider este lunea la lidl


    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iată şi statisticile all time pentru cele mai citite postări:
      1.Aspiratorul Kirby, 25 mar. 2014, 52 comentarii, 5220 vizualizări
      2.Aparat de făcut gogoşi de la Lidl, 11 iul. 2013, 9 comentarii, 5025 vizualizări
      3.Poveste de iarnă, 4 dec. 2010, 12 comentarii, 3094 vizualizări
      4.Amintirile unui copil gras, 6 feb. 2012, 8 comentarii, 2260 vizualizări
      5.Toamna în parc, 27 oct. 2010, 9 comentarii, 1818 vizualizări
      6.Albert Camus - Străinul,15 dec. 2010, 11 comentarii, 1110 vizualizări
      7.Top 10 cărţi citite la jumătatea anului 2015, 6 iul. 2015, 8 comentarii, 1062 vizualizări
      8.Despre bere, 18 apr. 2012, 24 comentarii, 710 vizualizări
      9.Obiective turistice lângă Ruse, 2 mai 2012, 7 comentarii, 625 vizualizări
      10.Lidl, 22 mai 2013, 19 comentarii, 620 vizualizări

      Ștergere
  4. Aiurea si cu ratingurile astea care te fac sa nu vrei sa citesti o carte. Mie mi-a placut mult de tot Ma numesc Rosu, asa ca am mai citit inca vreo doua de el, dar nu s-au ridicat la inaltimea ei. Totusi cred ca daca as mai citi ceva de el, as vrea Istanbul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Care sunt alea două pe care le-ai mai citit? Eu am citit şi pe asta: http://noptisizile.blogspot.ro/2012/11/orhan-pamuk-romancierul-naiv-si.html. O carte tehnică, foarte interesantă.

      Ștergere
    2. Hm, foarte interesanta cartea asta a lui P. nu stia de ea, cred c-o s-o caut. Mie mi-au placut si Scrisorile catre tinarul romancier, dar sincera sa fiu e genul ala de lectura care mi-a placut pe moment dar din care acum dupa mai multi ani nu mai tin minte nimic; de-aia sint bune recenziile la casa omului. Are si Stephen King ceva de genul, On Writing parca se numeste, zice lumea ca ar fi buna.

      De Pamuk am mai citit Castelul alb si Viata cea noua. Castelul mi-a placut ceva mai mult.

      Ștergere