Ziua de salariu

"Băi, tu iei de patru ori salariul meu. Ce faci, băi, tu, pentru banii ăștia? Nu faci nimic, băăă. Stai cu mâna la pulă toată ziua și iei bani. Băăă, îți zic sincer că nu meriți banii ăștia. Nimic.", îmi spune Tânărul Stăpân.  Ne certăm de la bani. El muncește, eu nu. El se implică, eu nu. Cearta noastră se aude trei birouri mai încolo. Șeful Constantin intră pe ușă. Șeful Constantin are mintea ageră și coaiele mari. Șeful Constantin e o persoană unsă cu toate alifiile. La început Șeful Constantin ne vorbește pe un ton blajin, pentru că Șeful Constantin a studiat psihologia și știe să potolească masele. Apoi Șeful Constantin ne vorbește cu însuflețire, adresându-se ca unor copii obraznici, dar care îi sunt oarecum dragi. Încet, încet, ajungând la perorație, Șeful Constantin vorbește pe un ton apăsat și ne privește pe fiecare țintă.  Șeful Constantin nu suportă sa fie întrerupt atunci când ține un monolog.
- Șefu Constantin, eu....
- Javră, nu vorbi neîntrebat!
- Dar Șefu Constan...
- Nu mă întrerupe. Vei învăța să mă asculți. Mi te vei supune.
- Șefu Co...
Două palme răsună în liniștea ce s-a pogorât asupra biroului nostru. Șeful Constantin a pus capăt oricărei discuții. Deciziile Șefului Costantin sunt irevocabile. Fără drept de apel. Ies afară în stradă, cu obrajii arzându-mi de la palmele Șefului Constantin.

A fost zi de salariu. Îmi pipăi cardul din buzunar. E de patru ori mai plin față de cardul Tânărului Stăpân. Merg să iau copilul de la grădiniță. Mă uit pe fereastra tramvaiului și peste tot parcă văd chipul Tânărului Stăpân, pe post de Big Brother. Chipul Tânărului Stăpân spune: "Ești un impostor!".  Iau copilul și pentru că a fost zi de salariu mergem la Mall. Copilul îmi dă o mapă cu pozele lui de la grădiniță cu poză de grup, 8 poze singur în diverse decoruri și doi magneți. 45 lei au costat.  Aud mereu cuvintele Tânărului Stăpân: "Ești un impostor!". Grăbesc pasul, o stare de angoasă mă cuprinde, încerc să scap de imaginea Tânărului Stăpân.
- Ți-e foame, puiule?
- Da.
- Ce vrei să mâncăm?
- Yoyo hamburger.
- Sigur. Hai că mâncăm, după ce-și cumpără și tati o pereche de pantaloni și o cămașă, că vouă v-am luat la salariul trecut.

Yoyo hamburger este un burger de la fast-food-ul numit Oro Toro. Ajungem la Mall și mergem la renumitul magazin C&A. Mă dezbrac de hanorac ca să pot proba cămașa. Îmi vine. "Du-o, puiule, la casă, până mă mai uit eu pe aici.". Găsesc și o pereche de pantaloni, îmi plac, intru în cabina de probă. "Trage, puiule, perdeaua, că mă vede lumea în chiloți.". Copilul râde. "Ăștia-s ca pantalonii mei de armată", îmi zice el. "Nici chiar așa, puiule.".

Îmi vin bine și pantalonii, mi se potrivește și cămașa, prețul e bun. Suntem fericiți, mergem să plătim, gândindu-ne deja la burgerii de la Oro Toro, iar eu și la o bere rece la draft. Casiera de la C&A este o frumusețe rece. Păr negru, buze roșu aprins, ochelari de profesoară sexy, tatuaj mare pe unul din antebrațe. Nu înțeleg ce reprezintă tatuajul. Fie o pânză de păianjen, fie un fluture, fie altceva. Îmi împachetează frumos hainele și îmi zâmbește protocolar. Bag cardul în POS, tastez codul pinn. Și surpriză! Fonduri insuficiente. Nu se poate, nu are cum. Mai încercăm o dată. La fel. E o greșeală de la POS-ul magazinului. Îi spun fetei cu tatuaj că am cardul plin cu bani, că am de patru ori mai mulți bani pe lună decât Tânărul Stăpân. Mă privește cu milă. Îi spun să-mi păstreze hainele, că vin după ele imediat.

Merg către cel mai apropiat bancomat. Voi scoate de acolo bani și voi plăti cash. "Da, puiule, mâncăm imediat. Sunt niște probleme cu cardul lui tati.". "Păi ce? A intrat cineva și ți-a furat banii de pe card?". Ajungem la primul bancomat. Fonduri insuficiente. La fel și la următoarele trei. Așa ceva nu se poate. Am verificat la prânz banii pe banking și am primit și fluturașii de salariu. Aveam fix de patru ori mai mulți bani ca Tânărul Stăpân. Iar acum se pare ca nu mai am nimic. Am pierdut totul. Încep să tremur. Copilul scâncește de foame. Nici nu mai știu pe unde merg. Realizez că mi-am uitat hanoracul la magazin pe la standul de cămăși. Mă întorc după el și îl găsesc. Mă îmbrac și ies afară din Mall. O sun pe nevastă să-i spun că sunt falit, că nu mai avem niciun ban. Tânărul Stăpân râde în mintea mea și strigă: "Impostorule, asta e ce meriți!".  Nevasta vine cu ideea să sun la bancă, la relații cu clienții. Sigur, e o idee simplă și excelentă la care eu nu m-am gândit. Caut pe internet un număr de telefon. Tocmai acum telefonul mi se blochează. Nu pot accesa nimic pe internet. Mâna îmi tremură pe telefon. Tânărul Stăpân strigă: "Impostorule!". Sun nevasta înapoi și aceasta îmi oferă un număr al băncii. Sun în sfârșit la bancă, iar operatorul call center mă liniștește, spunând că am toți banii în cont și că este o problemă cu toate cardurile, nu se pot folosi.
- Chiar am toți banii?, o întreb.
- Sigur că da, domnule. De patru ori mai mulți decât Tânărul Stăpân, răspunde aceasta.

"Hai acasă, puiule! Mâncăm altădată la Mall. Avem acasă brânză și-ți face tati un sandwich!".  Îmi dau seama că am mâinile goale. Nu țineam ceva când am venit spre Mall? Pozele copilului. Sunt în cabina de probă de la C&A. Fuga înapoi. Femeia cu tatuaj râde când ne vede. Ne dă pozele și întreabă de bani. Îi zic că poate mâine. Plecăm spre casă, copilul își înghite lacrimile. Mergem cu troleibuzul ca niște câini plouați. Măcar am recuperat pozele și hanoracul. Ne dăm jos, iar până acasă, mai avem ultima bancă. Hai să mai încercăm! "Roagă-te la Dumnezeu, puiule!". Bag cardul, tastez pinn-ul, suntem amândoi cu ochii spre cer. ATM-ul ne oferă două hârtii noi nouțe de 200 lei. "Hai, puiule, înapoi la Mall!". Batem cuba.

Tânărul Stăpân spune: "Așa bă! Am vrut să vezi și tu cum e să fii sărac. Să n-ai nimic. Să mori de foame. Așa își trebuie!". Nu mai avem timp să-l ascultăm pe Tânărul Stăpân. Dăm fuga la C&A și aruncăm cu banii spre femeia cu tatuaj. De data asta îmi zâmbește larg și din toată inima. Îmi oferă punga cu haine și râde de-a binelea: "N-ați mai uitat nimic, nu?".

Mergem și ne comandăm câte doi burgeri fiecare. Mâncarea are cel mai bun gust posibil. Suntem regi. Îmi pipăi cardul. Am în continuare pe el de patru ori banii Tânărului Stăpân, minus o pereche de pantaloni, o cămașă, patru hamburgeri, un suc și o bere. La difuzorul din Mall se anunță pierderea unui copil și recuperarea acestuia de la oficiul din față. Unii oameni o pățesc și mai rău.