Bogdan Alexandru Stănescu - Copilăria lui Kaspar Hauser

Țara autorului : România

Titlul original : Copilăria lui Kaspar Hauser

Anul publicării : 2017

Ediția în limba română : Editura Polirom

Număr de pagini : 250

Nota Nopți și Zile Blog : 3/5

Despre acest roman au scris în termeni pozitivi Ionescu pe acest blog și Ema Cojocaru pe blogul dumneaei (Ema, în opinia mea, a exagerat cu recenzia. Probabil nici chiar sciitorul nu a avut atâtea sentimente și trăiri, așa cum deducem din recenzia cărții.). Mi-a plăcut și mie cartea, dar nu o încadrez nicidecum la un hit al literaturii. Sunt amintirile din copilărie ale unui om leat cu mine, unele întâmplări trăite de majoritatea celor de atunci (Cui nu i s-au furat surprize? Mie de exemplu mi-a furat Marcu, unul dintre băieții răi ai școlii și cartierului, vreo 20 de surprize. A zis că vrea să se uite la ele și nu mi le-a mai dat. Îl aveam și pe Dasaev printe ele. Despre Laur Nebunu am și scris pe blog mai demult. Sau cine nu s-a jucat la jocurile electronice printre golani care îți furau banii? Eu mergeam la alea din intersecție de la Diham și rupeam Mortal Kombat 1. Făcând o paranteză, nu am depășit nivelul de atunci, acum sunt cu Mortal Kombat 11, însă în intimitatea propriei case). Sunt povestite tot felul de întâmplări golănești din catier, de unde personajul nostu iese mereu șifonat, pe de altă parte avem o latură sentimentală a cărții, ce-l implică mult pe Tătuțu (tatăl vitreg), apoi băiatul nostru crește mare, ajunge un fel de intelectual în mizerie, bea, fute tot felul de ciudate, nu prea se adaptează, pare să aibă un job mișto, bani. E ok, mi-au plăcut poveștile, dar oare trec testul timpului? Vor părea marfă și pentru un om de 18 ani care le citește? Dar pentru unul de 65? Artistic limbajul în care sunt expuse, nu e doar o narațiune de blog, dar nici o prețiozitate care să te enerveze. Merită citită, dar nu vă așteptați la un reper al literaturii române a anilor 2010-2020. Pentru asta îl avem pe Cărtărescu, cu siguranță ne va spune Ionescu. Sau romanul Disco Titanic. Copilăria lui Kaspar Hauser e o carte reconfortantă, de citit în metrou sau într-o seară oarecare la domiciliu, cu copiii urlând pe lânga tine.

ps: recunoașteți, desigur, locul de pe coperta cărții.