Sâmbătă banală

Sâmbătă dimineața. Toți ai casei dorm. În alte vremuri ăsta era momentul în care porneam în obișnuitele noastre călătorii. Oltenița, Giurgiu, Alexandria, Târgoviște, poate chiar și mai departe. Acum trăim vremuri grele. Mă așez la masă și scriu declarația pe proprie răspundere. Vreau să cumpăr lapte și cereale pentru micul dejun. Și mai vreau ceva. În orele de insomnie din noapte, stau și mă uit pe telefon. Îmi apar tot felul de reclame, iar una îmi spune că jocul Spider Man pentru PS4 este redus la Altex. Pentru că zilele trecute am terminat God of War, mă gândesc să-l cumpăr. Trec pe declarație Cora Pantelimon și Bucur Obor (au jocul pe stoc în Altex-ul de acolo).

Ies tiptil din casă, pentru a nu trezi pe nimeni. Mă sui în mașină și dau drumul la muzică. 89,5 FM. Pornesc, orașul este gol. Simt primii fiori de libertate. Am ajuns să apreciem faptul că mergem până la capătul străzii. În difuzoare se aude o piesă excepțională, care parcă mă îndeamnă să merg spre autostradă și de acolo mai departe, mult mai departe. Nu se poate. Christian Lepah & Alin Prandea - Yuma. O muzică care te liniștește și în același timp îți dă putere. O asculți și îți închipui că joci într-un film, deși tu doar conduci mașina, umil, către Cora. 

La hypermarket în difuzoare se aud tot felul de îndemnuri. Să cumpărăm puțin, să nu stăm mult în magazin, dimineața au prioritate militarii și doctorii. Mă simt ca în populara serie HBO, The Handmaid's Tale. Era consumatorismului a apus, așa că voi cumpăra doar strictul necesar. Lumea spune că urmează colaps financiar la nivel mondial. Trebuie să fim prevăzători cu cheltuielile. Iau 3 cutii de lapte la 1 litru, două pachete de telemea de vacă la 350 grame, două pungi de cereale la 500 grame, o caserolă de roșii cherry din Senegal, două pachete de lipii libaneze, o pâine feliată, o pavă. 90 lei cu totul. Termin în 15 minute toate cumpărăturile, încadrându-mă în timpul petrecut în magazin pe care îl recomandă vocea din difuzor. 

Iar apoi către Altex Bucur Obor. Nu sunt lăsat să intru în magazin până nu mi se ia temperatura cu un dispozitiv foarte modern. Din fericire am 36,2 grade, așa că mă primesc. Cumpăr jocul dorit, iar apoi mă întorc acasă. 

Mâncăm toți patru lapte cu cereale și câte un sandwich cu brânză telemea și roșie. Apoi mă retrag în fața televizorului și urmăresc pe Netflix două episoade din serialul spaniol Vis a Vis. Copiii se joacă pe telefon Talking Tom Gold Run și Mr. Ninja, iar nevasta face curățenie.

Pentru a doua și ultima masă a zilei voi pregăti cartofi franțuzești. Rețeta este una foarte simplă, dar de efect. Am fiert 10 cartofi în coajă, i-am lăsat la răcit, apoi i-am curățat. Am călit o ceapă tăiată mărunt în ulei de măsline. Am ras telemea de oaie și brânză cedar. Am bătut cinci ouă. Am tăiat felii cartofii și între două straturi de cartofi am pus brânză, cedar, ceapă călită, ouă bătute. Deasupra am pus șase felii de cașcaval afumat. Am lăsat 45 de minute la cuptor. Separat, pe grill, am fript 800 grame de pulpă de porc fâșii, asezonând-o cu mult usturoi. Pentru această masă am desfăcut o sticlă de chardonnay de zile mari. Trapiche Broquel, din Argentina. 

De când e starea de urgență, mâncăm și bem ca de sărbătoare. Și așa se pare că face toată lumea. Pe facebook postările se împart în două categorii: 1) mesaje idioate, legate de coronavirus, din partea unor așa ziși formatori de opinie și 2) poze și mesaje cu mâncăruri. Am urmărit tot felul de mâncăruri dificile pe care oamenii nu le-ar fi făcut în mod normal, tot felul de torturi fantastice făcute în casă. S-au scos vinurile bune de la păstrare, se mănâncă fructe de mare și antricot de vită. Poate că vine sfârșitul lumii. Mai sunt și excepții pe facebook, două dintre ele urmărite cu mare interes de mine. Cititul de povești pentru copii. Live. Le urmăresc pe Prințesa Urbană și Abramburica. Copiii nu. Mie îmi plac. 

Am 25 de zile de când nu am pus Pepsi în gură, sau orice altă băutură carbogazoasă. Este o mică realizare și vreau să o țin cât mai mult. Meritul este al trainerului meu personal, Florin. Zi de zi mă supraveghează, îmi impune limite, mă apostrofează dacă vreau să mănânc ce nu trebuie. Fără dulce, fără sucuri, pâinea la minim. Minte sănătoasă în trup sănătos.

După ce am mâncat cartofii franțuzești, carnea cu usturoi și am băut două pahare de chardonnay, i-am setat copilului meu cel mare aplicația Zoom pentru a se vedea online cu colegii de clasă și doamna învățătoare. Timpuri noi. E posibil ca de acum așa să învățăm, așa să muncim, așa să interacționăm unii cu alții. 

Înainte de culcare am mai urmărit două episoade din Vis a Vis, copiii au citit cartea "Fericirea este o vulpe" scrisă de Evelina Daciute, din Lituania. Iar nevasta a continuat, neobosită, curățenia și ordinea.

Zile banale, dar plăcute. Să fim sănătoși!