'96-'97

Am să povestesc despre petrecerile la care am fost când eram în liceu, mai exact în clasele a XI a şi a XII a. Pentru cititorii mai tineri voi aminti că în acele vremuri telefoanele mobile nu apăruseră în România, nici eu şi niciunul dintre colegii mei nu intraserăm vreodată pe internet, nu existau Mall-uri şi nici Cora, iar singurul McDonald's din Romania era la Unirii şi nu toată lumea işi permitea să mănânce acolo.

În acea perioadă am fost la vreo 20 de petreceri, dintre care mai mult de jumătate au fost majorate. Majoratul este atunci când o persoană împlineşte 18 ani. Pregătirile pentru un astfel de eveniment erau foarte importante. Trebuia cumpărat un cadou, trebuia să te gândeşti la îmbrăcămintea pe care o vei purta la petrecere. Eu nu eram foarte bogat şi nu aveam haine speciale pentru astfel de evenimente, însă nu eram trist pentru că nu puneam un mare preţ pe vestimentaţie. La banchetul din clasa a XII a ştiu că a trebuit să purtăm sacou, aşa că taică'miu mi-a dat un sacou mai vechi de-al lui. Ţin minte că fetele care aveau posibilităţi (atăt fizice cât şi materiale) se îmbrăcau frumos, cu fuste mini şi ciorapi lucioşi cu model, cu bluze mulate având decolteu.

Petrecerile începeau deobicei seara pe la orele 20-21 şi ţineau până a doua zi dimineaţa. Ajungeai la sărbatorit, îi dădeai cadoul şi intrai în sufragerie. La începutul petrecerii toţi eram timizi. Stăteam pe scaune şi ne uitam unii la alţii. Băieţii vorbeau între ei despre fotbal sau basket, despre ultimul episod din X-Files difuzat de nou înfiinţatul Pro Tv sau despre vreo întâmplare prostească petrecută la şcoală.Fetele stăteau tăcute pe canapea, picior peste picior aşteptând să fie admirate. Unii dintre colegii mei erau rockeri şi purtau bocanci, cu toate că afară era vară. La început, deşi muzica se auzea de la casetofon, nimeni nu dansa. Pentru petreceri erau făcute special casete cu selecţii, dublucasetofoanele fiind la mare modă în acea perioadă. Captain Hollywood Project, Snap, 2 Unlimited, C-Block sau IceMc erau câteva din formaţiile des ascultate de tineri în acele zile, însă cei mai cu pretenţii ascultau şi Bruce Springsteen, Aerosmith, Bon Jovi, Alanis Morissette sau Take That. Prodigy şi 2Pac erau alte două nume la mare modă.

Pe o masă, aşezată lângă fereastră pentru a lăsa liber mijlocul camerei pentru dans, era pusă mâncarea. La fiecare petrecere aveam cam următoarele chestii : sandwichuri cu caşcaval şi mezeluri, chifteluţe, salată de vinete sau icre în castronele, alune, covrigei. Printre cele mai populare băuturi se numărau berea Gambrinus la 1 litru (sticlă de sticlă), American Cola, Frutti Fresh, Garone, vin Galbenă de Odobeşti, şampanie Angeli. Coca Cola sau Pepsi erau produse de lux în acele vremuri. Atăt mâncarea cât şi băutura erau departe de fastul la care obligă o astfel de situaţie, însă nu era o perioadă foarte prosperă în România. Nimeni dintre noi nu muncea, iar întreaga cheltuială era suportată de parinţii care plecaseră în grabă pe la câte vre'un vecin pentru a lăsa singur pe copilul caruia i-ar fi fost ruşine ca ei să fie de faţă. Pe atunci însă nu mă gândeam la toate aceste chestii. Mâncam cu inima curată şi beam şi câte un păhărel de vin sau o bere.

După o vreme atmosfera se mai destindea. Datorită alcoolului timiditatea disparea şi începeam să ne apropiem de fete, să dansăm. Numeam "blues" melodiile lente pe care un baiat şi o fată dansau, deşi termenul era total incorect. Guns'n'roses - November rain dura foarte mult, iar colegii populari ce dansau cu colegele populare aveau timp să le mângâie pe fund şi chiar să le bage mâna pe sub fustă. Nelipsiţi în prezent, chiloţii tanga erau o raritate pe atunci. Eu nu eram un coleg popular, insă nici din grupul tocilarilor nu făceam parte. Vorbeam cu toată lumea, însă îmi vedeam de treburile şi pasiunile mele. Ca şi în prezent apreciam foarte mult singurătatea şi liniştea.

La o astfel de petrecere am văzut sânii unei colege, dar voi povesti acest lucru cu altă ocazie. Acum imi vine în minte o altă întâmplare, de la o petrecere din clasa a XII a. O colegă, care se îmbătase bine, şi-a dat jos cămaşa şi işi turna şampanie peste sânii ieşiţi pe jumătate din sutien. Avea pielea negricioasă care datorită lichidului devenise lucioasă, iar sânii destul de mari şi gelatinoşi. Cei prezenţi hăuleau, dar ţin minte că pe mine nu m-a impresionat deloc ceea ce am vazut. Colega respectivă era destul de respectabilă sau poate aşa o vedeam eu, dar atunci probabil procedase aşa datorită băuturii. În prezent lucrează la o bancă şi are un copil. Din păcate pe atunci nu existau aparate foto performante şi nu a făcut nimeni poze ca să i le arate mai tărziu copilului. Dacă aş fi fost în liceu în anul 2010 şi mergeam la petreceri aş fi facut 200 de poze la fiecare petrecere şi le-aş fi pus pe facebook.

Deobicei plecam de la petreceri la ora 5 dimineata şi de cele mai multe ori mergeam pe jos până acasă. Mă culcam şi dormeam până la pranz.