miercuri, 28 decembrie 2011

Tradiţii culinare în familia mea

În familia noastră există o tradiţie veche de peste cinci ani. Atât de Paşte, cât şi de Crăciun începem masa cu brânzeturi fine, celebrele brânze cu mucegai sau cu pastă moale. Brie, camembert, brânză cu mucegai albastru ori brânză din grota de la Ţaga, toate îşi găsesc locul pe un platou. Întotdeauna însoţite de un vin bun, deobicei Cabernet Sauvignion, dar şi de o pâine de calitate, sau uneori de un ciorchine de strugure alb cu bobul mare. Un aperitiv net superior tobei, lebărului sau piftiei. Urmează felul principal, care nu este nici pe departe aşa elitist precum aperitivul. Carne la tigaie cu cartofi prăjiţi dacă e Crăciun, friptură de miel la cuptor dacă e Paşte. Vinul roşu demisec este un liant între cele două feluri. Desertul întotdeauna acelaşi, prăjitura cu brânză şi vanilie inspirată din cartea lui Jamie Oliver. Pentru o maximă senzaţie a întregului aparat digestiv aceste mese au loc întotdeauna târziu în noapte, chiar după orele zero. Fie de Înviere, după ce s-a luat lumină de la biserică, fie în noaptea de ajun, de fapt în primele ore ale zilei de Crăciun.

La trecerea dintre ani sunt alte obiceiuri. Masa trebuie să conţină foarte multe produse din apele mărilor sau oceanelor. În noul an, prima înghiţitură luată trebuie să fie de peşte. Dacă mănânci peşte eşti deştept tot anul şi-ţi merge bine, pentru că peştele conţine fosfor. Simbolul fosforului în tabelul periodic al elementelor este P. De vreo patru ani, nelipsiţi de la mesele de Revelion sunt creveţii (cei adevăraţi, nu chipsurile alea pe care înainte le importam din Vietnam) şi inelele de calamar. Salata de beuf şi salata de fructe sunt alte preparate obligatorii. Iar la miezul nopţii se bubuie o şampanie, care se bea în cupe de cleştar.

Pe vremuri, când bunica trăia, mesele de Sâmbăta Morţilor erau preferatele mele. Le făcea de două ori pe an şi erau adevărate festine, un prilej de socializare al rudelor rămase în viaţă. Se strângeau cel puţin 15 persoane şi nimeni nu începea să mănânce până ce nu turnau din paharul de ţuică în farfurie sau pe jos. Să bea şi morţii o ţuică. Piesele de rezistenţă ale acestor mese erau plăcintele calde făcute în casă. Plăcintă cu brânză sărată şi mărar, plăcintă cu carne, plăcintă cu dovleac, plăcintă cu brânză dulce şi stafide, plăcintă cu mere. Plăcinte aşa bune nu am mai mâncat niciunde. Făceau parte din tradiţia familiei, dar odată cu bunica s-au pierdut pentru totdeauna. Chiar nu îmi imaginez de unde ştia să facă bunica, femeie cu şcoală şi trăită toată viaţa la oraş, asemenea plăcinte ce în prezent ar stârni invidia chiar şi celor de la Paul. Tot cu mesele de la Sâmbăta Morţilor asociez salamul de Sibiu, adus de o mătuşă care putea face rost pe sub mână. Mâncam după voia inimii pentru că era la discreţie. Salamul de Sibiu din ziua de azi e o glumă faţă de cel de atunci. Şi se mai puneau pe masă sarmale şi friptură de porc, iar la sfârşit colivă. Iar toată lumea era foarte veselă, de n-ai fi zis că e pomenirea morţilor. Şi poate chiar morţii ne priveau cu veselie, că doar în cinstea lor mâncam şi beam.

Acestea sunt doar câteva repere ale tradiţiilor culinare ce aparţin (sau au aparţinut) familiei mele. Obiceiuri de care te ataşezi, iar într-o buna zi, ajungând la saturaţie, vei dori să te lepezi.

23 de comentarii:

  1. Da' de ce ne-ai spus care e simbolul fosforului in tabelul lui Mendeleev?

    RăspundețiȘtergere
  2. Am crezut ca e util. Cred ca multa lume nu stie. La fel si la sodiu, care are simbolul Na.

    RăspundețiȘtergere
  3. De ce nu iei direct o gura de fosfor in noul an ?

    RăspundețiȘtergere
  4. Pentru ca fosforul, bineinteles, nu se gaseste liber in natura.

    RăspundețiȘtergere
  5. da, pentru ca e fuarte reactiv in plm

    RăspundețiȘtergere
  6. Ba da, se gaseste liber, in stare minerala. Zacamintele de guano sunt practic fosfor. Deci da, mai bina mananci caca de liliac.

    RăspundețiȘtergere
  7. Salut, sunt tipul cu fosforul. Te rog sa ma scuzi pentru interventia de mai sus, nu stiu ce mi-a venit.

    In realitate traditia pestelui mancat de Anul Nou e datorata si faptului ca pestele merge doar inainte. Pe la chinezi pestele e semn de prosperitate (am citit asta pe peretii unei banci la care imi platesc facturile).

    Imi place ce scrii, intre altele imi dai senzatia unui copil care isi urmareste gandurile de adult.

    RăspundețiȘtergere
  8. la multi ani, gabriel :) sa ne revedem cu bine intr-un nou an bloggerist :)

    RăspundețiȘtergere
  9. La multi ani si un AN NOU FERICIT!
    Imi plac foarte mult traditiile din familia ta.
    Dar sti de ce e bine sa mancam peste in nopatea dintre ani? Ca sa ocolim bolile si necazurile la fel cum inoata pestele in apa. La fel si cu strugurii, se spune ca e bine sa mancam ca sa avem un an bogat si mere ca sa fim sanatosi.

    RăspundețiȘtergere
  10. La multi ani, Ana! Numai bine! Nu stiam de chestia cu pestele. Insa stiu ca eu sunt zodia pestelui. Sper ca e o zodie buna.

    RăspundețiȘtergere
  11. cred si eu ca dupa ce mancai 5 luni mizeria de salam ceausist de vara, cand dadeai de salam de sibiu ti se parea ca esti in rai.
    imi amintesti de un om din tramvaiul 14- cica de 4 ori a schimbat masina pe vremea lui ceausescu, iar acu a trebuit sa vanda teren ca sa isi ia una singura. cred si eu, de aia erau asa aglomerate drumurile si parcarile atunci. acum numeri pe degetele a doua maini cate masini trec intr-o ora prin intersectia de la iancului in jurul orei 18.

    RăspundețiȘtergere
  12. salamul cu soia a lui ceausescu (ala de 64lei/kg) era mai bun si mai natural ca toate salamurile din prezent.

    RăspundețiȘtergere
  13. ai niste amintiri complet false. sau mai curand te alintzi, doar doar ti-o mai da caty o bomboana w.a. mozart

    RăspundețiȘtergere
  14. pesemne ca nu ai gustat mezelurile din prezent. total plastic.

    RăspundețiȘtergere
  15. muschiul tiganesc de la matache macelarul? toba tudor? salamul 'de sibiu' facut la el acasa (adica la sinaia, numele de salam de sibiu provine de la vama prin care trecea, gen)? pieptul de rata afumat sau pastrama de berbecut de la angst (sau anqst, pe limba locomotivelor)?

    recunosc, nu prea manc eu mezeluri din comerciu. si oricum, nu parizer, carmatz sau chestii d-astea. de preferat sa se vada pe sectiune fibra musculara, sa nu fie produse din cine stie ce pasta rozalie. ca frecquent sunt injectate cu apa, e drept. dar macar nu-s injectate cu ideologie komunista sau chiar cu cacat, ca pe vremuri.

    RăspundețiȘtergere
  16. am impresia ca pe matache macelaru i-a cumparat cristim. inainte erau desine statatori, prin judetul bihor.
    stiu prea bine ca la sinaia se face salamul original de sibiu. nu sunt de varsta Ecaterinei. totusi inainte se mai facea si la bacau. exista chiar denumirea salam de bacau, dar era tot de sibiu. tot inainte la bacau era si o echipa de fotbal numita Aripile Victoria Bacau care activa prin Divizia C. tu fiind suporter al Progresului probabil ai vazut si in meciuri aceasta formatie moldava.

    toba? mi se pare o marsevie de mancare. ceva gelatina cu bucati de slanina si cine stie ce carne dubioasa de porc. muie toba ! la fel si piftia. romanii au niste preparate tampite.
    piept de rata? ultima oara am mancat intr-un restaurant in localitatea de unde parca ai primit si tu o vedere. bun pieptul de rata.

    RăspundețiȘtergere
  17. Nu sti din ce se face toba? Cum poti sa crezi asa ceva? Este facuta din capatana de porc. Se mai pune si limba, rinichii si splina,dupa ce se fierbe, se scot oasele si grasimea, cui ii place mai grasa se poate lasa si grasimea.

    RăspundețiȘtergere
  18. Capatana de porc, splina si limba? De ce sa mananac asa ceva? Asta e mancare de barbari. Prefer un muschi de vita preparat mediu. Dar vita d'aia tanara, nu vaca de 20 de ani.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Nu mănânc deloc vită. Când eram mic am băut lapte de vacă la biberon, mai beau şi acum cu cana; nu mi se pare onest ca, după ce i-ai băut vacii laptele, să îi mănânci carnea.

      Cât despre căpăţâna de porc, ai ascultat colinda aceea engleză cu
      "The boar's head, as I understand,
      Is the rarest dish in all this land..." ?

      Ștergere
    2. Aplici asta si cu pasarile ale caror oua le mananci?
      Nu am ascultat colinda respectiva, dar capatana de porc ma duce cu gandul la Imparatul Mustelor. Cat si la recenta carte citita, Ferma aninalelor.

      Ștergere
    3. E ceva cu totul diferit, pt. că vaca îşi hrăneşte puiul cu lapte, dar găina nu îşi hrăneşte puiul cu ouă. Laptele e un nutrient esenţial al copilăriei, ar trebui să-i fii recunoscător vacii, nu s-o hăcuieşti.

      Căpăţâna de porc de Anul Nou e o tradiţie indo-europeană.

      Ștergere
  19. da, dar consideri gaina un animal murdar?

    RăspundețiȘtergere
  20. Obiceiuri vechi si noi, toate frumoase din cauza amintirilor pe care le evoca. Eu zic, ca merita pastrate chiar si atunci, cand " ajungând la saturaţie, vei dori să te lepezi" de ele.

    RăspundețiȘtergere