Portul Giurgiu

De foarte multe ori în copilărie mergeam la Giurgiu cu părinții. Așa, în ieșiri duminicale, ca să ne aflăm în treabă. Călătoream cu un autoturism Dacia 1300 și întotdeauna opream în port, la Dunăre.
- Ce apă e asta?, întrebam eu.
- Fluviul Dunărea, mi se răspundea.
Mai târziu, la școală, am aflat că Dunărea este al doilea fluviu ca mărime din Europa, după Volga.
- Dar dincolo de Dunărea ce este?, întrebam eu.
- Acolo este o altă țară, Bulgaria.
Era comunism. Nu aveam voie să mergem în Bulgaria deși eu îmi doream mult. Vroiam să văd cum arată portul din Giurgiu văzut din Bulgaria. Vroiam să fiu bulgar și să mă uit la România, dar nu se putea. Nu găseam pe atunci nici măcar o sticlă de Pepsi Cola în port la Giurgiu, așa că mai priveam ce mai priveam apoi ne întorceam acasă.

La mult timp după aceea, am ajuns să văd portul din Giurgiu de pe celălalt mal. Mi-a plăcut și m-am bucurat din suflet. Unele vise din copilărie se îndeplinesc.