miercuri, 28 ianuarie 2015

Evgheni Vodolazkin - Laur

O carte foarte grea și densă, care atinge multe probleme deosebit de încâlcite, dar marele merit al scriitorului rus (sau ukrainean) este că o face ușoară și plăcută cititorului. O carte religioasă și de filozofie, dar scrisă pe înțelesul tuturor, la fel ca Sfânta Scriptură. Scrisă de altcineva (gen Hermann Hesse) cu siguranță ar fi fost abandonată după câteva pagini, însă așa se dovedește o lectură prețioasă, care pune mintea la contribuție, iar în timpul lecturii cititorul mai scapă un "Doamne ajută!" și își mai face câte o cruce, recitind multe pasaje, unele pentru propria-i plăcere, altele pentru a fi înțelese mai bine. Situată ca timp pe undeva prin preajma anului 7000 de la facerea lumii, cartea ne propune o călătorie prin acele vremuri alături de un bărbat înzestrat cu har dumnezeiesc care încearcă să salveze mulțimi de oameni, în căutarea iertării unui păcat pe care-l săvârșește în tinerețe. Vom fi purtați într-o lume în care ciuma face ravagii, prin satele cu izbe ale Rusiei de odinioară, prin marile așezăminte monahale, prin pădurile unde domnesc cete de bandiți, ori pe mare în jurul insulelor grecești pe care turistul român le știe atât de bine în timpurile noastre, alături de acest om în căutare de adevăruri, în mai multe etape ale vieții sale, toate diferite. Citești cartea și îți dorești din tot sufletul ca Dumnezeu să existe, iar după moarte să fie din nou viață. Citești cartea și te întrebi dacă timpul este ciclic și dacă îngerii mai coboară pe pământ. Citești cartea și plângi alături de preacuvioșii din poveste și îți spui că nu poți să dai o notă pe blog, pentru că n-ai cum să notezi așa ceva.

Cei care au citit cartea știu că e formată numai din faze memorabile, iar aici vom aminti numai două, nicidecum cele mai importante, ci unele care mi-au venit pe moment în minte. La moartea lui Hristofor, în izba sa, starețul Nikandru citește din Scriptură. Hristofor mort stă pe o laviță. Starețul Nikandru după ce obosește de atâta citit se culcă lângă Hristofor pe laviță, iar Arseni observă că amândoi par morți, însă Nikandru doar îl însoțește pe Hristofor în primii pași din moarte, cei mai grei. Doar rușii pot gândi așa ceva. Ei care stau pe lespezi de morminte și se roagă cu toată ființa. Avem un tablou frumos la pagina 232.  O viziune din anul 1951 când se sărbătoresc cinci ani de la inaugurarea magazinului Inul rusesc, în orașul Oriol (350 km de Moscova, ne informează wikipedia). Angajații, patru femei și un bărbat, pun de o mică petrecere. Femeile aduc piftie, sarmale, vinegreta și pilaf, iar bărbatul aduce două sticle de șampanie și o sticlă de coniac Ararat (am băut Ararat la o masă la Eufrosin Potecă și m-am simțit bine când am văzut că această băutură apare în carte). Cei cinci angajați fac o poză, fotografie pe care se uită în anul 2012 una dintre femeile de atunci, singura rămasă în viață. Este tristă de trecerea timpului, nu știe cum au trecut anii, regretă că acum stă în alt oraș și nu mai merge la cimitir la colegii de odinioară, iar la final exclamă: "Dumnezeule, ce dragi îmi sunt toți.". O scenă foarte frumoasă, dar care din păcate demonstrează vremelnicia omului în viața de pe pământ. Asemenea faze se întâlnesc cu sutele în carte și poate amintiți și voi, iubiți cititori ai blogului, câteva.

ps: Nebunul întru Hristos Ustin aruncă cu pietre în casele drept credincioșilor și pupă casele păcătoșilor. Colosal de frumoasă interpretarea pe care nebunul întru Hristos Foma o dă acestor gesturi.

12 comentarii:

  1. Hmm, deci până la urmă ai ales Laur înaintea lui Stoner și McEwan. :) Măi, dar chiar așa de faină și de răscolitoare este cartea asta? Acum sunt tare curioasă cum o voi percepe și eu, mai ales că am antecedente cu religia. O mai las un pic, dar nu mult. Mai întâi vreau să citesc Medeea și copiii ei.
    Foarte frumos spus: „Citești cartea și îți dorești din tot sufletul ca Dumnezeu să existe, iar după moarte să fie din nou viață.” Este destul de greu ca, în zilele noastre, o carte să îți provoace o asemenea reacție.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Stoner nu o aveam. Am comandat-o abia azi ca s-a indurat elefantul sa dea carti cu 50% reducere pentru saraci :)
      Medeea si copiii ei nu am comandat-o. O voi comanda doar daca obtine cel putin 4,5 stele la tine pe blog.
      Ce antecedente ai cu religia? Tu nu crezi in Dumnezeu?

      Ștergere
    2. O să povestesc în recenzie, dacă Laur îmi dezleagă limba.
      Ha, și eu am luat Medeea tot cu 50% reducere. Pe atunci Laur nu mai era pe stoc, dar am luat-o cu reducere prin alte manevre. :)
      (Bogumil ăsta chiar a fost amuzant, trebuie să recunosc că am râs cu lacrimi)

      Ștergere
  2. Spuneai ca in timpul lecturii mai faceai cate o cruce... Din ce o faceai? Pal de la IKEA? Ai asamblat-o cu bormasina de la Lidl?

    "iubiți cititori ai blogului" - cartea asta te-a facut sa vorbesti ca un popa: iubiti enoriasi, ne-am adunat in aceasta zi pentru a comenta cartea Laur calare pe balaur.

    Laur imparat bea Ararat
    Nebunul Ustin bea numai vin
    La moartea lui Hristofor, Nikandru bea camfor
    Iar in orasul Oriol se bea numai alcool.

    RăspundețiȘtergere
  3. de ce sa nu poti sa ii dai nota? e o carte, baga-ti-ai ceasu-n ea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. pai cine sunt eu sa dau note la operele literare? imi permit eu, autorul etajului 22, sa dau nota unei asemenea carti? astept un comentariu amplu din partea ta, cu fazele care te-au impresionat. cateva dintre ele.

      Ștergere
    2. pai atunci nu mai da note la nicio carte pe cari o cetesti. niciuna nu e mai rea decat etajul xxii.
      nu stiu sa fac comentarii ample. o sa iti trimit curand un mic text spre publicare. macar la'posta redactiei'. se numeste 'ce am citit in luna ianuarie'!

      Ștergere
    3. ok. sa il trimiti pe mail. il voi publica pe 1 februarie.

      Ștergere
  4. Nu stiu de ce, dar cartea asta nu m-a atras vreodata. Poate o iau totusi la urmatoarea 50% pe elefant.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De parcă ar fi apărut acum 30 de ani.

      Ștergere
  5. uite: http://www.catavencii.ro/ghinionul-si-sansa-tirzie-ale-unei-capodopere-ignorate/
    nu mai e nevoie sa scrii despre stoner. s-a zis ce era de zis. doar sa ne anunti cate stele ii dai.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. scriam deja cand ai dat acest mesaj. mi-ai pus cumva calculatorul sub urmarire?

      Ștergere