marți, 19 octombrie 2010

Aleksandr Soljeniţîn - O zi din viaţa lui Ivan Denisovici


Cartea descrie o zi obişnuită din viaţa unui condamnat la muncă silnică într-un lagăr din Siberia, undeva în jurul anului 1950. Soljeniţîn, ca mulţi dintre autorii ruşi, scrie pe un ton familiar, plin de înţelepciune bătrânească, sfătos, foarte plăcut. Ivan Denisovici se trezeşte la 5 dimineaţa şi după ce mănâncă o ciorbă cu câteva fire de varză prin ea şi dacă e norocos cu un schelet de peşte, pleacă spre locul de muncă. Afară sunt -30 de grade şi trebuie să muncească zece ore în ger. Cu toate astea omul crede în Dumnezeu, mănâncă cu capul descoperit deşi e foarte frig, încearcă să fie respectos cu cei din jur.

Chiar dacă nu coboară foarte adânc în subconştientul uman (aşa cum de pildă o face Dostoievski în Amintiri din casa morţilor), Soljeniţîn reuşeste să redea foarte bine imaginea lagărului, reuşind să transpună cititorul perfect în mijlocul deţinuţilor. O carte care mi-a plăcut tot atât de mult pe cât mi-a plăcut Changi, pe care în copilărie am citit-o de trei ori la rând.

Închei printr-o paranteză. Autorul spune la un moment dat în carte, în urma unui fapt banal, că maghiarii nu-i au la inimă pe români. Tot ce e posibil.

7 comentarii:

  1. Cred ca mult mai mare aplicabilitate are reciproca.

    RăspundețiȘtergere
  2. Tu vorbesti serios cu Changi? Eu am chiulit de la scoala ca s-o citesc...

    RăspundețiȘtergere
  3. Da. Vorbesc foarte serios. O carte superba. Imi amintesc si acum cum l-au mancat pe bietul Rover :)

    RăspundețiȘtergere
  4. cainele? nu mai stiu exact, dar parca se bagasera intr-o baraca ca sa nu-i simta ceilalti detinuti.

    RăspundețiȘtergere
  5. Inseamna ca o sa-ti placa filmu asta. Joaca si romani in el

    RăspundețiȘtergere
  6. e pe bune faza cu gulag? credeam ca e fictiune

    RăspundețiȘtergere