Cezar Paul Bădescu - Tinereţile lui Daniel Abagiu

Cartea parcă e o combinaţie între alte două cărţi, total diferite între ele deşi pleacă de la un punct comun, şi anume Yukio Mishima - Confesiunile unei măşti şi Ion Creangă - Amintiri din copilărie. Pare foarte ciudat, dar asta este impresia pe care mi-a lăsat-o. Cezar Paul Bădescu povesteşte despre copilăria şi tinereţile sale, dar şi despre etapele formării sale ca adult, însă nu ca scriitor. Avem parte de un autor foarte sincer, care vine cu explicaţii suplimentare la timpul prezent, după ce povesteşte lucruri din trecut. Sunt întâmplări prin care toţi tinerii au trecut. Bătăi în şcoală, amintiri alături de bunici, bătăi luate de la părinţi, prima dragoste, primul futai, emoţiile specifice vremii. Avem chiar şi un mic capitol despre nostalgia comunismului. Cezar Paul Bădescu pare un scriitor bun, însă nu cred că a confirmat, fiind deja la vârsta când trebuia să fie în deplină ascensiune. Cărtărescu în prefaţa cărţii îl face delăsător. După prezenta carte, Bădescu a mai scos un singur roman, Luminiţa mon amour, pe care am avut norocul să-l găsesc la librăria Cărtureşti, la doar 10 lei. Am să-l citesc cât de curând. Nu doar aceste amintiri ale tinereţii sunt comune la operele lui Bădescu şi Creangă. Dacă Ion Creangă a scris Povestea pulii, Paul Bădescu a scris o poveste despre pula lui John Wayne Bobbitt. Capitolul meu preferat din carte este cel în care tânărul Daniel Abagiu pleacă la mare alături de părinţii săi. Mi-a plăcut mult cartea şi sper ca acest scriitor fin să-şi revină şi să scrie cel puţin 5-6 romane, facând astfel să fie mai apropiat ca valoare de Mishima, nu de Creangă. Are talent.