Despre vară

Mă enervează la culme vara, cel mai comercial anotimp, foarte iubit de majoritatea oamenilor. În primul rând mă deranjează căldura. Ajung transpirat la muncă, unde bineînţeles în birou sunt 16 grade de la aerul condiţionat, pornit cu mare conştiinciozitate de unii colegi care pretind că e sănătos şi nu pot sta fără el. Sincer, consider o mare prostie aerul condiţionat. Îmi dă o stare de somnolenţă şi îmi irită aparatul respirator, plus că nu-mi place frigul pe care-l degajă. E cumva paradoxal, dar fiind foarte cald afară, la birou sufăr de frig. În schimb e foarte cald acasă, iar noaptea nu pot să dorm deloc bine. Şi pentru că e cald afară, umblă golanii pe străzi şi ţipă toată noaptea. În anotimpurile reci stau în casele lor împuţite şi nu ies afară. Nopţile de vară sunt foarte gălăgioase.

Apoi toată lumea trebuie să plece în concediu, pentru că e vară. E peste tot aglomerat, ceea ce deranjază la maxim un călător ca mine, aflat în căutarea liniştii. La munte sau la mare, pe şosele, e o aglomeraţie mai mare ca în Bucureşti. Toţi merg undeva, că doar e concediu. Adio şosele libere, adio colţuri uitate de lume. Aţi intrat vreodată vara într-un WC de pe autostrada A2? Dacă nu aţi făcut-o, nici să nu o faceţi. O altă prostie a verii este bronzul. De ce vor unii oameni să se bronzeze? Nu mi-a plăcut niciodată să fiu bronzat. Mă întorceam de la mare şi mă întreba lumea: "Dar nu eşti deloc bronzat.Ce ai făcut la mare?".

Cu ocazia verii în lumea muzicii se scot multe hituri, care până la terminarea sezonului estival deja sunt expirate. Să ne amintim de legendara melodie: "Jimmy, Jimmy, iubeşti fetiţele-n bikini, dar pe tine cine te mai iubeşte Jimmy?". Vara trebuie să aibă melodiile ei, ca să se bucure lumea şi mai mult de acest anotimp. Eu reuşesc să mă bucur abia la sfârşitul verii, undeva pe la mijlocul lui septembrie, când an de an ascult cu neţărmuită plăcere Summer's almost gone a celor de la The Doors.