1 an

În 2010 pe 6 mai dădeam startul acestui blog cu povestea unui drum prin pustietatea din jurul satului Nana aflat cam la 20 km de autostrada A2 şi cam tot atâta de şoseaua DN4. În limita timpului care nu s-a arătat prea generos cu mine am încercat să scriu cât mai mult şi cât mai bine. Unele din comentarile voastre m-au făcut să cred că am avut oarecare succes, alte comentarii, din contră, mi-au lăsat senzaţia că sunt un idiot ce n-are nimic în comun cu scrisul. În primul rând se cuvine să mulţumesc celor care au scris alături de mine pe acest blog, adică lui Eufrosin Potecă, fetei din parc şi lui Ionescu. Iar în al doilea rând celor ce au citit şi comentat printre care, pe lângă cei trei mai sus amintiţi, trebuie menţionaţi falsul Ionescu cu glumele sale ce au rivalizat cu cele ale adevăratului Ionescu, bhuttu cu eternele sale frustrări, child, Moromete, Rodica ori colegul Sebastian de la etajul 2.

Sper într-un an doi blogeristic chiar mai bun decât primul, cu noi întâmplări interesante presărate cu mult sex, cu poze artistice şi fapte măreţe, recenzii de restaurante scumpe şi vinuri la 100 euro/sticla, poveşti de prin bordeluri şi poate cel mai mult o cronică la 1Q84, romanul lui Haruki Murakami. Şi mai sper să fiu citit în continuare, pentru că blogul fără cititori e ca fotbalul fără spectatori.