Corporație vs. firmă mică (partea a doua)

Mă plimbam prin birou observându-le pe cele patru femei cum lucrau liniştite. Mi-am amintit cum pe vremuri lucram şi eu la o firmă mică. O perioadă au mers bine treburile, erau bani, total era în regulă. Săptămânal şefu ne scotea în oraş la un restaurant cochet, iar câteodată când îi venea lui pofta să joace tenis de masă, închidea firma şi plecam cu toţii să jucăm. Dacă cineva dădea un tun sau o afacere se perfecta, făcea cinste cu Mc sau KFC la tot biroul. Eram în total şapte oameni. Mâncam liniştiţi în birou, vorbeam porcos, râgâiam, ascultam muzică tare. Era un ambient plăcut. Bine, când era de muncă, munceam. Munca era scopul nostru. Dar, făcând munca ce ni se cerea, eram foarte liniştiţi. Nu aveam încă cinci şefi ierarhici, nu primeam tot felul de mailuri cu situaţii, targeturi şi reproşuri, nu existau şedinţe. Dar într-o zi, când am venit la muncă, am găsit lacătul pe uşă şi firma desfinţată. Aşa ceva se poate întâmpla cu firmele mici.

Revenit în prezent, în biroul celor patru femei, le-am făcut o scurtă caracterizare, aşa din ochi.
1.directoarea/administratora. cam 35 de ani. corp foarte frumos, lucrat la sală. blondă, dar acel blond plăcut, nu blondul de piţipoancă proastă. bronzată, la solar bineînţeles. născută în Bucureşti. mă întreb cum poate ajunge o femeie la conducerea unei firme prospere. nu sunt misogin, doar mă întreb. cred că taică'su a fost secursit. genul de ţăran adus de comunişti şi şcolarizat la Ştefan Gheorghiu. dacă ai fost securist înainte, copiii tăi sunt aranjaţi în prezent. blugi mulaţi băgaţi în apreschiuri cu blăniţă. o femeie plăcută, îmbrăcată cu bun gust. necăsătorită până la vârsta asta, dar cu siguranţă trăieşte în concubinaj de mulţi ani. e la al doilea concubin. conduce o Toyota Rav 4 şi citeşte (foarte rar) cărţile din colecţia verde Adevarul.
2.familista, ajunsă undeva după 45 de ani. îmbrăcată foarte corect, dar cu haine mai ieftine decât şi-ar putea permite. şi asta pentru că are doi copii pe care îi întreţine. de fapt pentru copii munceşte în ultimii 25 de ani. e grasă, dar pentru că a trecut de tinereţe, nu din nesimţire. soţul ei are o Skoda Octavia, deci nu sunt chiar săraci. ultima carte citită a fost Shogun, în urmă cu 20 de ani. în prezent pretinde că nu are timp de citit.
3.fata venită din provincie, prima generaţie de bucureştean. 25 de ani. e slabă şi deşi încearcă să pară o persoană plăcută, răutatea i se citeşte în ochi. trebuie să lupte pentru a se menţine în capitală şi ar vinde pe oricine pentru asta. nu are maşină şi nici carnet, nu citeşte cărţi. iubitul ei are o maşină şi vara merg la Paralia Katerini în concediu. în micul ei târg de provincie ar putea fi privită cu invidie.
4.familista de 30 de ani. la vârsta ei, cealaltă colegă familistă, avea deja copii mari. dar acum vremurile s-au schimbat. ea abia s-a măritat şi poate in curând se va gândi şi la copil. deocamdată duce o viaţă liniştită. conduce un Hyundai i20 şi citeşte cel putin două cărţi pe lună. Dostoievski şi alţi autori consacraţi.

Acestea sunt doar succinte caracterizări şi reprezintă tipologii STAS de angajaţi în orice firmă, mare sau mică. Persoane obişnuite, cu părţi bune şi rele. Ca orice om.
Am stat în firma lor doar 10 minute, dar aşa mi le-am închipuit pe cele patru femei.