joi, 2 august 2018

ce am citit în iulie

de Ionescu


motto: happiness is a warm gun (john lennon)

am citit o carte pe care am luat-o pentru că a câștigat un important premiu- booker international. rătăcitorii, de olga tokarkzuc. e un roman atipic, constituit din vreo sută de texte ce se întind de la mai puțin de o pagină până la vreo 30-40 de pagini. tema comună ar fi călătoriile. scriitoarea poloneză, au nu ukrainiană- cum s-ar putea crede- pare a fi unul dintre acei oameni pentru care nu destinația e importantă, ci drumul. cititorii blogului știu foarte bine despre ce vorbesc. sunt câteva texte mai lungi care au oarece miez epic. o poveste, ce ocupă vreo 3 capitole din carte, despre o familie aflată in excursie pe o insulă croată; mama și copilul dispar fără urmă. către finalul cărții avem încheierea, nu ne lămurim unde au dispărut cei 2, dar cel puțin știm că au fost găsiți. apoi, o frumoasă istorisire despre un anatomist flamand  (atenție la diacritice!) de prin secolul 17, cel care a descris primul tendonul lui ahile (poate că studiind propriul lui picior amputat). o alta despre un emigrant polonez într-o țară nordică, unde este manevrant de bac. călătoria surorii lui chopin, având în bagaj inima compozitorului, pe care a dorit să o înmormânteze în polonia natală. zic eu: un binemeritat premiu. totodată surprinzător, e o carte destul de necomercială.

am mai citit și o antologie humanitas, cum să fii fericit în românia. da, ok, patapievici e fericit pentru că e deștept și a avut prieteni la fel. liiceanu și monica pillat sunt fericiți că i-au cunoscut pe noica și steinhardt. adriana bittel nu știu de ce e fericită, dar textul ei cred că e cel mai bun, e o ficțiune scurtă, cam fără legătură cu titlul volumului. clotilde armand e fericită fiindcă așa o fi fiind natura ei, altfel, din ce spune acolo despre viața în bucurești nu prea vezi motive de bucurie. dan tăpălagă povestește despre naveta cu maxi taxiul în suburbii. motiv de fericire? și așa mai departe. dar noi, noi cum putem fi fericiți? care cum, vezi bine. partea cea mai bună vine la final. răspunsurile la o ancheta din dilema de acum mai bine de 10 ani. chestionarul lui proust- care este ideea dvs de fericire? radu cosașu a zis- să scriu o carte semnată oscar rohrlich. faptul că a realizat asta, acum vreo 3 ani, mă face, iată! și pe mine fericit. în românia. dar numai un pic, până văd ce zicea alex leo șerban- să am tot timpul din lume.