de Eufrosin Potecă
“Eu
sunt Nina, Pinta și Santa Maria!” – asta spune versul celor de la Rage Against
the Machine. Fundalul muzical e incendiar – Sleeep Now in the Fire! N-am apelat
nicodată la substanțe dubioase pentru a trăi mai intens dar pot spune că sunt
anumite melodii, anumite fraze muzicale, anumite ritmuri care mi-au luat
mințile la propriu. Revoluție frate!
Undeva în pre-adolescență am descoperit
plăcerea “consumului” intens
de muzică. Și n-am scăpat (nici nu îmi doresc să scap!) de ea nici acum! Dar
undeva printre miile de ritmuri și senzații pe care le oferă milioanele de
piese muzicale am descoperit ca sunt anumite pasaje muzicale care efectiv îmi
cresc nivelul de adrenalină și simt că aș putea dărâma munții!! De la piese
extrem de simple cu trei acorduri ce se repetă la nesfârșit cum ar fi cover-ul
celor de la The Sonics după compoziția lui Richard Berry Have Love, Will Travel sau celebra piesă a celor de la The Kinks – You Really Got Me până la An Ode to No One a celor de la The
Smashing Pumpkins, de la piese aparent liniștite ce clădesc tensiunea și
explodează ulterior precum Happy Together
– The Turtles până la explozii directe de agresivitate ca Maggie piesa celor de la The Exploited toate au ceva în comun: sunt
surse de energie! Te încarcă instant! Și dacă îți faci un play-list de vreo oră
jumate cu astfel de “energizante” pe care le asculți cu maximă concentrare, te
vei simți ca Peneș Curcanul cucerind Smârdanul (Plevna sau Grivița sau ce mai
zice Alecsandri în poezie... n-am găsit altă rimă)! Evident că nu am zilnic
dispoziția necesară pentru a deveni “revoluționar” dar și când mă apucă.... rezultatul e unul interesant cel puțin. Mă
simt eliberat. Parcă o parte din grijile și gândurile negre sau scurs în afara
mea odata cu valurile de energie provocate de muzică!
Am scris această scurtă mărturisire
deoarece eram curios dacă și alte specimene din rasa umană consumatoare de
muzică au mai trăit senzații de genul ăsta sau eu sunt un nebun mai special ce
încă trăiește liniștit printre voi.
