La băi

Când i te adresezi lui Eufrosin Potecă cu apelativul “băi”, acesta răspunde: “Nu băi! Stațiune balneară.”. La stațiunea balneară ne-am gândit și noi să mergem, asta pentru că nevasta și fiii mei și-au dorit foarte mult o cazare cu piscină. Le place foarte mult să se bălăcească. Am ales Covasna, județul Covasna. Hotel Căprioara, 4 stele. Știți să ajungeți la Covasna fără sistem de poziționare globală? Am observat că în vremurile noastre lumea are nevoie de ghidaj și până la magazinul de la colțul blocului. Eu nu am nevoie, am mers pe A3+A7 până la Mizil, apoi printre viile de la Tohani către Cislău de unde intri pe Valea Buzăului, iar în localitatea Întorsura Buzăului (aflată în județul Covasna), faci dreapta către Zagon și imediat ieși în Covasna. Un drum liber și pitoresc. Am ajuns în Ținutul Secuiesc, în ungurime, așa cum mai spunem noi câteodată, cu răutate. O zonă superbă a țării, foarte bine pusă la punct. Se vede că sunt mai gospodari ca noi, cei din Sud sau Est.

La hotel ne întâmpină două recepționere foarte politicoase și binevoitoare. Se numesc Tunde și Eniko. Ne repartizează camerele 612 și 614 de la etajul 6, cu o vedere foarte frumoasă asupra întregului oraș Covasna. Camerele arată foarte bine, sunt curate, avem prosoape și halate de baie, așternuturi imaculate, televizor color cu ecran plat marca Samsung (nu Horizont sau altă chinezărie ordinară). Totuși fiul meu cel mare găsește un cusur, hârtia igienică are un singur strat. Pe bună dreptate, noi suntem obișnuiți să aibă trei straturi. Însă trecem rapid peste acest neajuns, luându-ne pe noi costumele de baie și îndreptându-ne către piscină. Ne echipăm cu halatele de baie albe, puse la dispoziție în cameră, iar cu un card special la piscină putem lua prosoape. Un afișaj ne anunță că apa din piscină are 30 °C.  Piscina este mare și destul de liberă, probabil deoarece clienții hotelului tocmai au luat masa de prânz și își fac siesta. Înotăm cu nețărmuită plăcere, după care observăm și alte facilități gratuite. Jacuzzi în aer liber, unde apa are 37,5 °C. Stăm toți patru în jacuzzi și îmi dau seama că ar fi fost potrivite niște pahare de șampanie din care să sorbim, însă nevasta îmi spune că aici este un centru de refacere pentru oameni bolnavi, nu hotel unde să te distrezi și să bei ca porcul. Apoi mergem la haman, care este o încăpere mare placată cu faianță unde aerul este foarte fierbinte și parfumat. Din tavan se preling aburi și este foarte cald, transpiri și elimini toxine. Fiii mei intră și în sauna normală, dar eu nu pot rezista acolo nici măcar 30 de secunde. Ei stau 15 minute. Cam așa petrecem până la lăsatul serii, ba la piscină, ba în jacuzzi, ba la saună. Foarte frumos. Iar într-un final ni se face foame.

În spatele Hotelului Căprioara, unde suntem cazați, se află un restaurant tradițional numit simplu “Ca la mama acasă”. Fără pretenții de local cu ștaif, dar cu atmosferă caldă și primitoare. Meniul este scris de mână, cu pixul.  Fiul meu cel mare își comandă ciorbă de burtă, fiul meu cel mic cere ciorbă rădăuțeană de pui, iar eu și nevasta câte o porție de gulaș de vită cu cartofi și salată de varză. Ciorbele sunt aduse în supiere cu polonic, de unde fiecare își pune în farfurie. Impecabil. Desăvârșit. Nu am mai văzut de multă vreme așa ceva într-un restaurant. Pâinea este de casă, foarte bună. Se știe, covăsnenii au o pâine bună, se aduce și la noi la Obor. Excelent și gulașul de vită, atât eu cât și nevasta mâncăm cu plăcere. La desert luăm tradiționalii papanași, care cel mai bine se potrivesc cu dulceață de afine. Dar cel mai mult m-a impresionat la acest local prețul băuturii. O halbă de bere la 0,5 costă 9 lei, iar 100 ml de Jack Daniel’s costă 24 de lei (în București la acest preț primești 40 ml). O întreb pe fata care servește dacă este Jack Daniel’s original sau ceva făcătură, iar aceasta zâmbește și îmi spune că este original 100%. Mi-a adus un pahar plin, cu siguranță mai mult de 100 ml, cu gheață alături așa cum se cuvine și cu o cola la ciob. Da, domne, original 100%, intră perfect. Mă simt extraordinar în ungurime. Am înotat în piscină, am stat la jacuzzi și haman, am mâncat gulaș de vită cu cartofi și salată de varză, iar acum beau Jack Daniel’s în tihnă.

Dimineața la ora 8 suntem la piscină. Nu este nimeni, pentru că lumea se îmbulzește la micul dejun de la hotel, care este inclus în prețul camerei. De la 8 la 9, avem parte de întreaga piscină doar pentru noi. Lux.  Dar la ora 9 ieșim și mergem și noi către sala de mese, pentru a nu pierde micul dejun continental, bufet suedez cum se spune. Bogat, diversificat, gustos. Personal prefer ouă fierte când merg la hoteluri la micul dejun și asta mănânc și acum, alături de ceva șunculiță prăjită, cașcaval, ceva brioșe sărate, legume și un ceai de mentă. Nu beau ceai de mentă pentru afecțiuni gastrice, ci pur și simplu pentru că îmi place, este ceaiul meu preferat. La micul dejun am asistat și la un episod mai puțin plăcut. Un cuplu de bătrâni au fost atenționați de către personalul hotelului pentru că încercau să ia mâncare și la pachet. Li s-a spus: “Mâncați aici cât puteți, dar la pachet nu luați nimic.”. Cei din generația mai veche au rămas cu altă mentalitate, au trăit sub comuniști, oricâte ar avea acum tot trebuie să facă un mic gheșeft. Este în ADN-ul lor. Un danez nu cred că ar proceda așa. În restaurant, la difuzor, se auzea o piesă a celebrului Vasile Șeicaru. “Viața-i viață, banu-i ban...om bogat sau simplu cetățean”. Am mâncat în tihnă absolut tot ce ne-am pus în farfurie, evitând food waste.

Ne-am plimbat puțin și pe străduțele liniștite și cochete ale orașului Covasna. Relaxantă vizita aici, plănuim să venim și să stăm mai mult. Oare suntem bătrâni dacă a ajuns să ne placă la băi? Ne-am întors acasă plini de energie și voie bună. Scopul excursiei a fost atins.