joi, 18 decembrie 2014

Tadeusz Dolega Mostowicz - Vraciul. Profesorul Wilczur

Despre această carte specialiştii spun că este o dilogie, iar dexonline ne traduce acest termen prin operă dramatică care conţine două acţiuni distincte, dar legate între ele prin temă, idei şi personaje. Două volume în colecţia verde a bietului Dinu Patriciu, 100 de opere esenţiale. O carte la mare modă în anii de tinereţe ai părinţilor noştri care au urmărit şi ecranizarea la TVR în vremea comunismului. Chiar taică'miu a cumpărat aceste două volume şi mi le-a recomandat cu mare căldură, în adolescenţă citind şi el această poveste. Cartea, scrisă prin anii '30, urmăreşte în cel mai narativ stil cu putinţă viaţa tumultoasă a eminentului profesor chirurg Rafal Wilczur, de la clinica sa superprofesionistă din Varşovia până la satele din Polonia îndepărtată, o Polonie care în acele vremuri îşi anexase şi oraşul Vilnius. Deşi pare un pic depăşită de timp, fiind departe de literatura anilor 2000, romanul are un ritm alert, plăcut, uşor. Este o poveste senzaţională, foarte bună de citit atât pentru prietenii literaturii cât şi pentru cititorii de ocazie. Un prilej de întoarcere cu 100 de ani în trecut şi de observare a unor obiceiuri demult apuse, a relaţiilor de atunci dintre oameni, în vremurile când a pupa mâna unei femei echivala cu cel puţin un sex oral în ziua de azi. Personaje memorabile ne apar în paginile acestui polonez, pe lângă Wilczur avându-l în prim plan pe morarul Prokop, sfătos şi inteligent, om cu frica lui Dumnezeu, care este un simbol al arhaismului chiar şi pentru acele vremuri, semn că lumea este într-o continuă evoluţie şi modernizare. Şi o mai avem şi pe doctoriţa Lucia, cu sentimentele ei tâmpite, dar şi pe doamna Nina care este o amantă foarte bună. Şi încă o grămadă de medici excepţionali toţi, dar unii răi şi alţii buni din punct de vedere al omeniei. O carte cu multe întorsături de situaţie, unele previzibile şi forţate, dar până la urmă pot spune că mi-a plăcut. Au fost momente când nu am lăsat-o din mână. 

6 comentarii:

  1. M-am gândit să scriu şi eu despre această carte, care la vremea tinereţii mele, mi-a plăcut foarte mult. De fapt am ajuns la carte abia după ce-am vizionat filmul, care a fost unul dintre filmele romantice cele mai gustate în aceea perioadă. Chiar în filmul Declaraţie de dragoste, eroii principali merg să vadă acest film. Oricum, o carte interesantă. Continuarea, Profesorul Wilczur, mi-a plăcut mai puţin, dar presupun că este mai aproape de realitate.

    RăspundețiȘtergere
  2. falsul vasluian porumboiu (fvp)23 decembrie 2014 la 11:55

    tu-ncă n-ai citit în numele trandafirului!?

    cam ce aştepţi?

    RăspundețiȘtergere
  3. am si eu cartile astea in biblioteca si daca nu ma-nseala memoria eu le-am cumparat cu mana mea. le-am si citit atunci si desi nu-mi amintesc decat putin din actiune, stiu sigur ca mi-a placut la acel moment. si filmul a fost ok, desi multi ar stramba acum din nas. ma-ndoiesc ca tinerii din ziua de azi ar fi tentati de aceste carti, poate doar la indemnul parintilor ar face acest pas....

    RăspundețiȘtergere
  4. Buna seara! Imi doresc foarte mult cartile, insa nu gasesc nicaieri sa le comand. Am comandat de la Adevarul, dar nu vin niciodata... Ma poate ajuta cineva?

    RăspundețiȘtergere