Octav Pancu-Iași - Tartine cu vară și vînt

Când auzeam acest nume îmi imaginam că aparține unui scriitor de teatru de pe la 1900, dar apoi mi-am amintit de o poveste ce se află în manualul de limba română din clasa a III a parcă, "Fetița care l-a luat pe nu în brațe". De fapt Octav Pancu-Iași a scris literatură pentru copii undeva prin anii '60-'70, murind destul de tânăr în 1975. Uitându-mă pe wikipedia la poza sa mi se pare că seamănă cu Moise Guran, realizatorul emisiunii Ora de business de la TVR. Tartine cu vară și vînt este o colecție de povești ce-l are în centru pe Ducu, fiul unui maistru de la uzină, copil în anii de construcție ai socialismului, dar trebuie specificat că politica nu are niciun rol în această carte, copilăria fiind descrisă extrem de frumos, cu multe glume din partea tatălui, cu jocuri și învățăminte specifice vârstei, cu pozne și lucruri mărunte încântătoare. Să dăm un exemplu. Când am început cartea nu știam ce fel de carte este. Debutează cu doi bărbați ce ies din compartiment într-un vagon de tren. Unul dintre ei își bagă un creion în gură și-i cere celuilalt un foc, iar apoi îl întreabă de unde are frumoasa brichetă. Aflam că este straină, poate din papagalia sau hipopotamia. De aici începe amuzamentul. Trebuie citită neapărat această carte și va fi cu atât mai frumoasă dacă cel care o citește este tată de băiat, așa ca mine. După cum spunea un prieten al acestui blog, cartea se citește cu alți ochi atunci când ești tată. Da, cuplul tată-fiu este personaj principal, dar eu zic să citiți cartea și dacă sunteți mamă ori aveți fată.