luni, 13 martie 2023

Guzel Iahina - Trenul spre Samarkand

V-ați grăbit să mă arătați cu degetul, să ziceți: "Inclultul! N-a mai citit o carte de ani buni.". Poate că aveți dreptate, dar nu am fost atras de nimic în ultima vreme. Mi-au intrat pe mână doar cărți greoaie, anoste, încâlcite. Nu mai am timpul și răbdarea necesare pentru a le pierde cu deslușiri de text și cu întrebări de genul: "Ce a dorit autorul să spună cu asta?". Întâmplător am aflat de pe net despre noua cartea a Guzelei Iahina, al treilea său roman. Și cum primele două mi s-au părut excepționale, l-am cumpărat și pe al treilea și m-am apucat repede de citit. Și bine am făcut. Literatura mea preferată, cea la care îți dau lacrimile de atâta tristețe și îți vine să bei un păhărel de vodcă (eu am înlocuit cu whisky, am înțeles că vodca e foarte nocivă).

1923. Tânăra Uniune Sovietică, războiul dintre albi și roșii a lăsat milioane de copii orfani. Sărăcie, foamete cruntă. CEKA, deposedări. Un tren de evacuare cu 500 de copii pleacă din Kazanul sărac spre Samarkandul mai îndestulat. Au de mers 4000 de verste aflăm încă din prima frază a cărții. Google ne ajută: Versta este o veche unitate de măsură rusă (верста) echivalentă cu 1,0668 km (1 066,781 metri) sau 3500 de picioare engleze. Asta este acțiunea cărții, șase săptămâni în tren alături de comandantul Deev, comisarul pentru copii Belaia, felcerul Bug, câteva surori de caritate, bucătarul Memelea și cei 500 de copii. Un prilej pentru autoare de a ne prezenta vremurile acelea, de acum fix 100 de ani. Foamete, mâncau oamenii pământ gol, sărăcie lucie, nu ne dăm seama în ce vremuri trăim acum, nu știm să apreciem nimic din ce avem. Personaje pline de carismă, așa cum Guzel Iahina ne-a obișnuit. Sentimentalisme, candoare, dar și tărie de caracter. O călătorie de 4000 km și aproape 500 de pagini, care poartă cititorul într-o lume uluitoare, prezentând o bucată de istorie cu mici nuanțări pe alocuri. Un roman clasic scris în zilele noastre. Sigur că da, merită citit. Neapărat. 


7 comentarii:

  1. Realități românești13 martie 2023 la 11:42

    Șase săptămâni, păi cam atât faci cu trenul și dacă mergi de la București la Satu Mare !

    Și condițiile din tren nu diferă mult de cele din URSS-ul anilor '20 !!

    RăspundețiȘtergere
  2. Tu rezonezi cu cartea asta pentru că ai trecut pe la Batalionul disciplinar.

    Titina, de exemplu, n-ar putea citi nici 10 pagini din ea.

    N-ar înțelege de ce copiii aia merg cu trenul, și nu cu avionul, la clasa I.
    De ce n-au ce mânca, în loc să comande un meniu la restaurant.
    De ce sunt prost îmbrăcați, în loc să facă shopping la Milano.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Prost îmbrăcați? Copiii erau toți în pielea goală. De la 2 la 12 ani. Nu cred că putem percepe noi cu adevărat sărăcia din acele timpuri.

      Ștergere
    2. Noi nu putem percepe „sărăcia” intelectuală din vremurile noastre. La o emisiune TV foarte populară, niște domnișoare tinere, foarte frumoase, probabil activând în zona modeling-ului, la întrebarea „numiți un fenomen meteorologic” au răspuns: erupție vulcanică și cutremur. Tu crezi că cei din generația tânără mai sunt interesați de astfel de lecturi, de orice fel de lecturi? Reperele culturale ale tinerei generații sunt mizeriile de pe platforme sociale gen Tik Tok, Instagram, Facebook, etc. Din păcate dacă deschizi Youtube și vezi ce e în trending îți dai seama care este nivelul cultural al marii majorități. A ieșit maică dracu' pe uscat!

      Ștergere
  3. Generația Tik Tok13 martie 2023 la 15:55

    De ce să citesc o carte cu un tren de acum 100 de ani ?

    Când pot să urmăresc un clip cu Selly care se laudă ce haine scumpe și-a cumpărat !

    RăspundețiȘtergere
  4. Nepotul lui Topârceanu19 martie 2023 la 14:39

    Ah, câtă bunăstare
    Ce vremuri minunate
    În comunism aveai
    Deplină libertate.

    Steag roșu ca focu
    Cu seceri și ciocane
    În Rusia comunistă
    Nu exista foame.

    Huzur și veselie
    Fără oameni triști
    Nu ca-n occident
    La capitaliști.

    Când rușii se scăldau
    În multă bogăție
    Englezii și francezii
    Plângeau de sărăcie

    Partidul era cheia
    Căci el se îngrijea
    Partidul avea grijă
    De bunăstarea ta.

    Ce figuri luminoase
    Alese pe viață
    Lenin cu cioculeț
    Stalin cu mustață.

    Ce figuri paterne
    Lideri de soviete
    Erau puși icoană
    Pe orice perete.

    Cei mai buni tovarăși
    La KGB lucrau
    Veneau în miez de noapte
    Și te vizitau.

    Cu mașina Volga
    Îți ofereau plimbare
    Într-un beci frumos
    Îți ofereau cazare.

    Ce oameni cumsecade
    Îți ofereau, cu drag
    Vacanță gratuită
    În Siberia, la gulag.

    Ah, câtă bunăstare
    Ce vremuri minunate
    În comunism aveai
    Deplină libertate.

    RăspundețiȘtergere