La sfârşitul anilor '90, ameţit de mirajul capitalismului, taică'miu, inginer strălucit, îşi ia un al doilea job. Un job de noapte. Distribuitor de presă, angajat al unui patron bulgar. La volanul unui Peugeot 106 transporta ziare şi reviste de la tipografie către vânzătorii de la tarabă. N-a rezistat foarte mult din pricina oboselii, însă banii din acea perioadă ne-au prins foarte bine. În cele din urmă a rămas doar cu slujba de zi.
Într-o dimineaţă mi-a lăsat pe birou o revistă cu cd, lucru foarte rar pe atunci pentru că abia apăruseră sculele care puteau reda cd-uri. Eu din fericire aveam o combină muzicală NEI şi puteam asculta cd-uri. Primul meu compact disk a fost Roxette - Best Ballads. Revista lăsată de taică'miu era într-o limbă străină, aşa că nu i-am dat atenţie. Iar cd-ul aferent avea o copertă de o culoare foarte urâtă pe care scria cu alb: PINK FLOYD Double Hits Collection - Part One. Partea a doua probabil sosea cu altă revistă. Nu am intrat niciodată în posesia ei. Pe spatele carcasei erau înşirate cele 14 melodii după cum urmează:
1.Time
2.Shine On You Crazy Diamond
3.Summer '68
4.Careful with that axe, Eugene
5.The Great Gig in The Sky
6.The Here's Return
7.Tack it back
8.One of these days
9.Ibiza Bar
10.Have a cigar
11.Point Me at The Sky
12.Free Four
13.St. Tropez
14.The Scarecrow
Nu aveam vârsta majoratului pe atunci. Am introdus discul în combină şi am dat play. Am ascultat câteva piese care nu mi-au spus absolut nimic, aşa că m-am lăsat păgubaş. Chiar nu îmi plăcea muzica respectivă. Pe atunci cunoşteam doar piesa Another brick in the wall. De la un generic al televiziunii Soti. Am găsit cd-ul zilele trecute, deci după mai bine de 15 ani. L-am ascultat cap-coadă cu mare plăcere. La cd-playerul din bucătărie. În timp ce găteam jambalaya de porc. Ce rău îmi pare că pe cd nu sunt piese precum Echoes sau Set the controls for the heart of the sun. Poate sunt pe cd-ul ce conţine partea a doua. Dar eu nu îl am.
Am doi prieteni. Pe Ionescu şi pe Eufrosin. Când vorbesc cu ei îmi dau senzaţia că ascultă Pink Floyd de la 14-15 ani. Nu cred că este posibil acest aspect. Un copil de 14-15 ani nu este capabil să înţeleagă o asemenea muzică. Floyd înţelegi bine abia pe la 25 de ani şi poate nici atunci. Dar ei doi sunt trufaşi, susţinând că ascultă din fragedă pruncie o asemenea muzică. Cel mult la 14-15 ani ascultau Peter Gabriel (Ionescu) şi Scorpions (Eufrosin).
peter gabriel ascult de pe la 16 ani, de cand a aparut albumul 'so'. si pesemne ca pe 8 mai viitor il voiu vedea. in nordul capitalei romaniei, la rrom expo
RăspundețiȘtergerepink floyd ascult de la 14 ani si vreo 3 luni. albumul the wall. ce fericire a fost sa-l vad anul asta pe roger waters cantand live acest album! despre devenirea mea intru muzica si etapele ei, poate cu un alt prilej.
cateva piese aveau titlul gresit pe acel cd: the hero's return, take it back.
pe al doilea cd apareau piesele: Another Brick In The Wall | Learning To Fly | Sheep | High Hopes | Money | Not Now John | Let There Be More Light | Hey You | Wish You Were Here | Arnold Layne | If | One Slip | What Do You Want From Me | The Show Must Go On |
trebuie spus totusi ca pink floyd nu au avut decat 1 singur hit important: another brick in the wall 2. in top 10 usa nu au mai aparut cu alt cantec. in uk a mai fost in top 10 doar see emily play. titulatura hits collection e o idiotenie. banuiesc ca e un album pirat, aparut fara acordul trupei.
la take it back am facut eu typo. cea cu eroul,da. e scrisa gresit pe cd. learning to fly. are si tom petty un cantec cu acest nume.
RăspundețiȘtergeresi emerson lake powell. http://www.youtube.com/watch?v=A1e38oFX4ag
RăspundețiȘtergerePe cand aveam 8-9 ani tatăl meu asculta la pick-up discuri de vinil bulgarești sau rusești cu Pink Floyd - Delicate Sound of Thunder, Led Zeppelin - Stairway to Heaven (o piraterie bulgărească, un mix între albumele III și IV) și Queen - Greatest Hits I printer altele. Mi-au rămas în memorie Shine on You Crazy Diamond, Stairway to Heaven dar mai ales Bohemian Rhapsody (în special datorită părții cu "Galileo") evident fără a cunoaște numele lor.
RăspundețiȘtergerePrin clasa a VII-a am început să ascult Queen (discul de vinil și Innuendo, noua casetă audio achiziționată de tatăl meu), am continuat cu Led Zeppelin (discul de vinil și Led Zeppelin II pe casetă) si evident cu Pink Floyd care tocmai scoseseră un nou album - Division Bell.
În primii ani de liceu, un bun prieten cu vreo 4 ani mai mare ca mine, vazând că am tendințe de meloman (deja începusem să achiziționez casete) a început să îmi împrumute casete din colecția lui impresionantă (peste 300 de casete). Așa am aprofundat formații ca Pink Floyd și am avansat la lucruri mai interesante.
CD-uri am avut foarte târziu, prin facultate. Primul CD era ceva de genul Golden Rock Ballads iar prima melodie de pe el era The Animals - House of the Rising Sun.
Despre Scorpions te înșeli. N-am prea ascultat. N-am avut niciodată vreo casetă sau vreun disc cu ei. Tot ce am ascultat era pe la radio sau TV.