Tatăl lui Garp este mitralior de turelă sferică. Mi se pare o meserie extraordinară. Cine ar mai practica-o în prezent? Mitralior de turelă sferică. În prezent e doar o legumă, pentru că l-au cam atins gloanțele inamice. Însă are o erecție formidabilă. Mama lui Garp își dorește mult un copil, dar nu prea e adepta sexului și a bărbaților. Așa începe povestea, una cât se poate de originală și interesantă, despre o scriitoare feministă ajunsă celebră prin singura sa carte, autobiografică, despre un scriitor care încearcă să-și găsească identitatea atât prin ceea ce scrie, cât și prin felul în care trăiește, despre cărți și scene porno, despre psihologie sexuală, despre un transsexual care în trecut fusese inter (așa este tradus postul din fotbal american, nu știu cum e în original, poate tight end?) la Philadelphia Eagles. Romanul, unul foarte stufos, cuprinde și câteva povestiri în povestire, extrase din scrierile lui Garp. Mi-a plăcut cartea într-un mod ciudat, adică 75% din cuprinsul său foarte, foarte mult, iar restul extrem de puțin, în sensul că mi s-a părut vorbărie inutilă și ar fi trebuit scurtată. Cum ar fi arătat cartea asta scrisă de un sud-american în spiritul realismului magic?Tare de tot lejeritatea personajelor de a aborda problemele sexuale. La un moment dat este încurajată infidelitatea conjugală și avem de-a face cu niște cupluri de...cum le spune?...swingeri? Transsexuali care nu doar sunt tolerați, dar mai sunt și luați în căsătorie, un penis care după un accident auto rămâne în gura care-l sugea, povestea de la capitolul 15 cu viol și detectivi ca în serialul ăla HBO, părul pubian al doamnei Ralph. Până la urmă un roman nu e complet dacă nu aduce vorba despre părul pubian.
"Doamna Ralph șade în fundul gol și strâmbându-se de durere pe linoleum, cu halatul stil chimono larg desfăcut, abia prins într-un cordon peste talia groasă, și ținând în mână un pahar, care în mod miraculos nu s-a vărsat. Se uită la pahar surprinsă și soarbe din el; sânii ei mari cu sfârcurile îndreptate în jos, lucesc - se revarsă peste pieptul ei pistruiat atunci când ea se lasă pe spate în coate și râgâie. Într-un colț al bucătăriei, pisica miorlăie la ea indignată. Dar când încearcă sa se ridice, geme și se culcă de tot pe spate. Părul pubian este ud și sclipește în fața ochilor lui Garp....".
E un roman pe care-l recomand și să nu credeți că nu merită citit când veți vedea că i-am acordat doar 3 stele. Ce sare de 3 stele merită citit și îmi propun să fiu mai exigent cu numărul ăsta de stele, pentru a păstra maximul de stele pentru romanele care mi se par superlative. (Am pus 4 la Casa spiritelor, nu 5 cum pusesem inițial. De 5 e Maestrul și Margareta de exemplu sau Fructele mâniei.). Iar până la urmă asta cu stelele e o joacă bloggeristică și nu suntem noi critici, care abia știm să scriem 2-3 cuvinte pe un blog. Dar așa cum în ziare se dau note fotbaliștilor de către oameni care poate nu au pus vreodată piciorul pe minge, dăm și noi note cărților. Citiți "Lumea văzută de Garp". Este o lectură obligatorie. Nu vă speriați că trece de 700 de pagini. Cartea asta chiar spune o poveste frumoasă și interesantă.
(stele: 5-excepțională; 4-foarte bună; 3-bună; 2-așa și așa; 1-slabă; 0-proastă)
Tot citesc ce mai scrii tu despre cărți pentru inspirație.. Dar mi-am luat Kindle și trebuie sa citesc în spaniola sau engleza.. Cum puii meu as înțelege eu ce meserie are omul asta? Nici în romana nu știu ce mitraliera e aia..
RăspundețiȘtergereNici eu nu stiam pana la aceasta carte. In Al Doilea Razboi Mondial avioanele aveau sub ele un fel de cuib de forma sferica care atunci cand avionul era in aer iesea din burta si acolo era un om (sau doi) care avea o mitraliera cu care tragea in avioanele inamice. Era foarte expus si deseori murea, desigur.
Ștergerebre, am citit si eu cartea asta. si cred ca am mai povestit unde am auzit prima data de ea: intr-o revista scoasa in anii 80 de ambasada sua. se numea dialog usa. nu era propaganda anticeausista in ea, cel putin atat cat imi puteam da seama. era un articol despre opera lui john houston, era o masa rotunda cu niste profesori univesritari despre profesori si politica (oare unul din ei era fukuyama? cine poate sti?) si erau si niste mici cronici de carte. prin anii 90 am avut ocazia sa cetesc si eu lumea dupa parerea lui garp. mi-a placut. eram tinerel.
Ștergeredaca ai inceput sa citesti John Irving, iti recomand si "Hotelul New Hampshire". mie mi-a placut foarte mult si cred ca e mai reusita decat "Lumea vazuta de Garp". inchipuie-ti ca am citit cartea cu Garp cand aveam vreo 19020 de ani, a fost cam socanta pentru mine:)
RăspundețiȘtergereDar de Cider House Rules ce zici? Parca imi amintesc vag de un film cu numele asta.
ȘtergereCand aveai 19-20 de ani, zici. Acum depinde cand se intampla asta, pentru ca in vremurile noastre Garp n-ar soca nicidecum o fata la aceasta etate.
asa, asa:) cam aproximatyiv acum 20 ade ani se-ntampla sa dau de Garp. era Ceausescu si copiii cresteau altfel, cu sotron si cheia de gat. am vazut Cider House Rules filmul si stiu ca mi-a placut, dar cartea nu o am. daca citesti *.pdf, da-mi o adreasa de mail ca sa-ti trimit "Hotelul New Hampshire".
Ștergereacum 20 de ani ceausescu nu mai era, nu mai era beleaua ca sa faca ordine si sa castige steaua (fcsb). acuma vad ca iarasi castiga steaua, s-o fi-ntors ceausescu.
Ștergeream citit si eu hotelul new hampshire. imi vine sa dau un spoiler. imi vine sa dau si spoilerul suprem de la 'fata care se juca de-a Dumnezeu'. indiciu- cele doua spoilere au ceva foarte-n comun. in tot cazul, mi-a picat fisa inca de atunci ca o expresie folosita din piln de irving a fost preluata de queen pe albumul works. https://www.youtube.com/watch?v=tisI32nvfq0
erau clar mia mult de 20 de ani:))
Ștergere