Percival Everett - Copacii

Romanul începe extraordinar de promițător. Într-o localitate de provincie din Statul Mississippi au loc o serie de crime cel puțin ciudate. Bărbați albi sunt găsiți morți în ipostaze uluitoare, cu sârmă ghimpată în jurul gâtului, cu testiculele tăiate, iar lângă ei se găsește un bărbat negru de asemenea mort care ține în mână testiculele albului. La câteva crime, culmea, este găsit același negru lângă un alb diferit. Suntem într-un orășel din ăsta cu albi țărănoi ("hillbilly boy" cum ar spune Marcellus Wallace), rasiști, urmași ai KKK care au fost în război de mai multe generații cu populația de culoare din zonă. Sunt trimiși doi polițiști negri, de la Politia Statală, să investigheze crimele, în ajutorul Șerifului local care este alb, iar mai apoi FBI-ul. 

Subiectul a fost ok, dar modul de punere în scenă nu mi-a plăcut deloc. Cartea asta este 95% dialog, dă impresia de benzi desenate doar că lipsesc ilustrațiile. Dialoguri foarte simpliste, înșiruiri de nume și personaje, care au creat o atmosferă ternă, plictisitoare. Daca mie a ajuns să-mi fie dor de o metaforă. Și ca și cum nu era destul, traducătorul a distrus deplin cartea. Probabil originalul scoate în evidență slang-ul personajelor, însă traducerea în limba noastră ne înfățișează un grai de la țară din România săracă, cu dezacorduri între subiect și predicat care în engleza americană nici nu există, cu traduceri până și la substantivele proprii (localitatea unde se desfășoară mare parte din acțiune se numește Money, dar este tradusă Parale. Cum ar fi să traducem în engleză Big Bathroom în loc de Baia Mare sau Julia The White în loc de Alba Iulia?).

Din punctul meu de vedere nu a fost o carte rea, dar nici ceva care să merite puținul timp pe care l-am alocat în ultima vreme cititului și în niciun caz exorbitantul preț de 60 de lei (am cumpărat cartea din librărie fizică, nu de pe net).