Cu siguranță ați citit episodul 16 al serialului Restaurant vs. gătit la domiciliu, publicat pe 18 ianuarie 2024, în care găteam pentru prima oară chiftele. Pe 15 octombrie 2026 am gătit pentru a doua oară chiftele. Operațiunea mi-a luat două ore. Am omis să scurg pâinea din compoziție de apa în care a fost înmuiată, iar pasta pentru chifteluțe a ieșit foarte moale. Avea o consistență scârboasă. Mi se lipea de mână, se descompunea, chifteluțele nu se lăsau formate și date prin făină. Am muncit mult la asta, mă și gândeam cum nevasta mă va face de ocară și-mi va spune că nu sunt bun de nimic, că sunt incapabil. De atâta năduf mi-am turnat un pahar de mezcal. Am mai găsit fix 120 ml pe fundul unei sticle primite de la Ciuc cu ani în urmă. O băutură pur și simplu extraordinară. Am dorit să ascult muzică, dar Răzvan nu a mai plătit aplicația YouTube și nu suport să ascult reclame după fiecare piesă. Am deschis aplicația „Simple Radio Clock”, care, pe lângă funcția de ceas, are și presetate cinci posturi de radio, pe butonul 5 fiind Radio Zodiac Dublin. O aplicație excelentă, care probabil nu va mai fi gratis multă vreme. Bând mezcal și ascultând Radio Zodiac, a mers mult mai ușor cu formatul chifteluțelor și trecerea lor prin făină. Am curățat și cartofi, am pus de un piure. Alcoolul m-a înveselit, am și uitat că este situat pe aceeași treaptă cu azbestul pe scara elementelor cancerigene. Prăjitul a mers foarte bine, într-un final totul a ieșit perfect, dar mi-a luat două ore să fac niște chifteluțe, iar în urmă am lăsat o murdărie de nedescris. Chifteluțele nu sunt un fel de mâncare pe care bărbații să-l facă cu pricepere, femeile îl fac fără probleme. Mamele și bunicile noastre parcă nu făceau niciun efort în a pregăti chifteluțe. Din nimic așa, spuneau: „Stai, mamă, să-ți fac niște chiftele!”. Și pentru asta trebuie să apreciem femeile.
La Radio Zodiac Dublin se difuzează o piesă care mie
îmi place enorm: The Smiths – What Difference Does It Make? Dansez prin
bucătărie de atâta fericire, sunt pe final cu treaba, când sosește Fiul cel Mic
de la basket. Exclamă „Ooo!” când vede ce vom mânca la cină. Ne punem fiecare
trei chiftele, care sunt mai mult de forma unor pârjoale, iar apoi ne mai punem
una suplimentară. Alături de piure și castraveți murați în saramură cumpărați
de la Alimentara. S-au mâncat 8 chiftele și mai rămân 7, pe care vor trebui să
le împartă Fiul cel Mare și Nevasta. Mi-am mai făcut de lucru prin casă și nici
n-am observat că Fiul cel Mare s-a întors, de asemenea de la basket. Când am
intrat în bucătărie mâncase deja 6 chifteluțe și era la a 7-a. Biata nevastă a
rămas fără chifteluțe, s-a mulțumit cu piure cu castravete murat. Bun și așa,
alții nici asta nu au.
De la atâta muncă și probabil îngreunat și de mezcal
și mâncare, am adormit devreme, dar m-am trezit la 3 și n-am mai dormit până la
ziuă. M-am uitat în direct la o partidă din NHL, Utah Mammoth @ Edmonton
Oilers. Un jucător de la petroliști a atacat cu crosa ridicată un jucător
advers, scoțându-i un dinte. A fost penalizat cu double minor penalty, 2 × 2
minute eliminare. Pentru cel cu dintele scos a fost ceva normal, i-a fost
tamponat locul de către medicul echipei, după care a revenit în joc, în linia
lui. Camerele au surprins perfect dintele lipsă. O fază poate mai dură decât
spartul arcadelor în rugby. Mamuții din Salt Lake City s-au impus cu 4-2. După
meci am plecat direct la job. În America (sau Canada) e noapte, iar la noi
zorii unei noi zile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu