miercuri, 24 mai 2023

Natsume Soseki - Kokoro


După ce am citit "Eu, motanul", am căutat multă vreme "Kokoro", despre care se spune că este unul dintre romanele de căpătâi ale literaturii japoneze. Din păcate nu am găsit nicio informație despre editarea sa în limba română, așa că i-am trimis un mesaj celebrei noastre traducătoare de limbă japoneză, Iuliana Oprina, sperând că-l va traduce. Eram foarte dornic să citesc această carte, publicată în Japonia, anul 1914. Iuliana mi-a spus că romanul a fost tradus și publicat înainte de Revoluție sub numele de "Zbuciumul inimii" și este posibil să se găsească pe la anticariate. Am fost norocos, l-am găsit și l-am achiziționat pentru 16 lei. Cartea publicată la noi în 1985, în stare foarte bună. Oare cine a cumpărat-o de nouă? Cine citea în 1985 o literatură atât de complexă? 

O lectură deloc facilă, cu multe aspecte ciudate și chiar total de neînțeles pentru un european ce trăiește în anii 2020, dar foarte interesantă și scrisă cu măiestrie. Protagonistul romanului, un tânăr student, în vacanță întâlnește un om mai în vârstă de care se leagă în mod inexplicabil și pe care îl va numi "profesorul" (cred că în original este "sensei"). Fiind amândoi din Tokyo, după terminarea vacanței, studentul îl vizitează de nenumărate ori pe sensei, prilej de discuții filozofice din care realizăm cât de diferită era societatea japoneză din urmă cu 100 de ani. A doua parte a romanului îl găsește pe student la casa părintească, în Japonia rurală, alături de tatăl suferind de o boală incurabilă, iar a treia și ultima parte a cărții este o scrisoare pe care Profesorul o scrie studentului și în care își povestește viața. 

Nu o să mă apuc să fac analize pe text, pentru că oricum nu interesează pe nimeni și sunt foarte puțini cei care-l citesc în prezent pe Natsume Soseki. Pe wikipedia avem o pagină foarte bogată dedicată acestui roman. Am rămas cu un sentiment de tristețe citind cartea, dar mi-a plăcut. De asemenea, citind această carte, am aflat despre contele Nogi Maresuke. Recomandare călduroasă pentru cei care apreciază un roman de atmosferă, cu descrieri de pagini întregi ale celor mai lăuntrice gânduri, cu o acțiune ce poate fi descrisă în douăzeci de cuvinte, dar cu implicații filozofice uriașe. O incursiune în Japonia de odinioară, comparată la rândul ei cu Japonia de dinainte, o călătorie plină de intimitate în adâncul sufletului uman, o capodoperă a literaturii universale. Până la Kawabata, Oe Kenzaburo, Mishima sau Tanizaki, cred că este acest Soseki cu al său roman Kokoro. Coperta cărții citită de mine este ternă, nu te îmbie la citit, așa că am pus aici coperta unei ediții spaniole, găsită pe net.

6 comentarii:

  1. Nu sunt un citior avid de literatură japoneză, Haruki Murakami am citit pentru că m-ai îndemnat tu (și mi-ai făcut cadou câteva cărți), dar acum chiar m-ai făcut curios ... am să caut cartea prin anticariate.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Să sperăm că va fi pe placul tău. Eu am citit probabil mai mulți japonezi decât români. La o primă aducere aminte enumăr pe: Yasunari Kawabata, Yukio Mishima, Kenzaburo Oe, Haruki Murakami, Ryu Murakami, Ryunosuke Akutagawa (după povestea căruia a fost făcut filmul Rashomon), Natsuo Kirino, Jun'ichiro Tanizaki, Natsume Soseki, Hikaru Okuizumi, Akira Yoshimura, Hiromi Kawakami, Yasushi Inoue...

      Ștergere
    2. ...cred că am mai enumerat pe aici pe undeva autori japonezi citiți, alături de Florin M.

      Ștergere
    3. titina i-a citit pă tăț cei menționaț dă tine, în ediții legate în piele obținută dân scrot dă lup tasmanian. în plus, ea a citit șî cărț dă banana yoshimoto, fumiko enchi, yoko ogawa și chikamatsu monzaemon. avantaj ea.

      Ștergere
    4. Lecție de Titinologie24 mai 2023 la 18:00

      În primul rând, Titina se scrie cu majusculă, că n-ați făcut sesiuni de shopping împreună, că să-ți permiți să scrii cu t mic.

      În al doilea rând, ea nu citește. Are un angajat care citește, și îi povestește apoi un rezumat.

      Și doar cărți despre fashion și lifestyle, nu autori japonezi cu nume greu de pronunțat.

      Ștergere
    5. nu știi nimic, ion nea.

      Ștergere