Narine Abgarian - Din cer au căzut trei mere

Cartea atrage cititorul încă de la prima frază, când Anatolia, personajul nostru, se pregătește să moară, dar nu oricum, ci în cea mai desăvârșită ordine posibilă, după ce udă grădina și dă de mâncare la păsări, se așează liniștită și cu inima împăcată în pat, așteptând să plece din lumea asta. Așa începe povestea unui sat de munte din Armenia, un sat cum poate sunt și pe la noi o grămadă în prezent, locuit doar de câțiva bătrâni, uitați de lume și de timp, singuri în propriul lor Univers, care se va sfârși în curând. Scriere de mare sensibilitate, câteva personaje pline de carismă ce trec printr-o succesiune de întâmplări povestite cu mare iscusință de o scriitoare provenită din fostul spațiu al URSS. La un moment dat cartea mi-a dat impresia că se asemuiește cu o scriere japoneză, vorbind artistic despre unele chestii simple, iar în multe momente se distinge clar realismul magic, poate tipic scrierilor sud americane, dar cu toate astea peste întregul roman este impregnat spiritul rusesc, care întotdeauna a dat naștere unei literaturi de gală. 

Fără a da spoilere, printre zecile de întâmlări, să amintim una care sensibilizează la maxim cititorul. Unul dintre personaje merge la cizmar și își face o pereche nouă de încălțări, vrea să o poarte imediat, însă nevasta îi spune că nu se cuvine să le pună în picioare chiar imediat și să mai aștepte până la sărbătoarea Sfintei Treimi, care este peste câteva zile. A doua zi personajul moare și nu apucă să poarte noii pantofi. Nevasta îl înmormântează, dar nu se îndură să-l îngroape cu noile încălțări, i le pune în sicriu tot pe cele vechi. După o vreme mortul apare în visele nevestei și cere pantofii cei noi. Nevasta așteaptă să moară cineva în sat, dar nimeni nu mai moare timp de o lună. Când în sfârșit moare cineva, se roagă de rudele decedatului să pună în coșciug pantofii noi ai bărbatului pentru ca acesta să-i primească pe lumea cealaltă. Foarte frumos.

Poate pentru prima oară când citesc consecutiv două cărți de la același autor. Narine Abgarian e mare de tot.