luni, 28 septembrie 2026

Mircea Eliade - Pe strada Mântuleasa

Luna trecută i-am trimis prietenului Ionescu, despre care am vorbit în postarea anterioară, o poză cu biserica Mântuleasa, unde tocmai mă aflam, stând pe o bancă în curte. Acesta m-a întrebat dacă am citit nuvela „Pe strada Mântuleasa”, iar la răspunsul meu negativ mi-a spus că am pierdut 10 ani din viață, îndemnându-mă să las tot și să merg să cumpăr cartea, ceea ce am și făcut. Am citit-o. Este senzație. Chiar nu îmi vine să cred că am ratat așa ceva. Eliade, românul nostru, e universal. Cartea tradusă în japoneză, coreeană, neerlandeză, norvegiană, portugheză etc. Scriere care îmbină perfect realitatea cotidiană cu fantasticul, oare l-a influențat și pe Haruki Murakami? Cartea m-a atras de la primele rânduri, când un bătrân umil, într-o zi de vară, intră într-un imobil de ștabi (bloc cu portar!) căutând un ofițer, maior în cadrul MAI. Deja în capitolul doi, bietul bătrân ajunge să fie anchetat în beciurile Securității, unde le povestește anchetatorilor fapte incredibile. M-a cucerit cu totul modul în care e spusă povestea, dialogurile, personajele, finalul. Personajul meu preferat este Oana și sunt sigur că și al majorității celor ce au citit nuvela. Nu înțeleg de ce Netflixul nu face o miniserie după această carte. Ar avea un succes imens.



6 comentarii:

  1. Posibil să-l fi influențat pe Murakami, dar știi cine l-a influențat sigur pe Murakami? Dealtfel și pe Eliade. Titina, desigur.

    RăspundețiȘtergere
  2. Eliade (care a trăit până în 1986) n-a fost contemporan cu Titina.
    A cunoscut-o, în schimb, pe bunica Titinei.

    Când a văzut cât e de bogată, a avut un șoc existențial.
    D-aia a plecat în India, ca să-și mai revină din buimăceală.

    RăspundețiȘtergere
  3. unde este playlistul de băutură pentru acest volum?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În nuvelă se bea destul de multă șampanie, doamna ministru cinstindu-l pe Fărâmă.

      L-am întrebat pe chat gpt de 10 melodii potrivite pentru atmosfera cărții. Nu știu cât de potrivite sunt:

      The Doors – Riders on the Storm 🌧️
      Mister, noapte, drumuri pustii — are exact senzația de „ceva nu e în regulă, dar nu știi ce”.
      Radiohead – Pyramid Song
      Foarte potrivită pentru tema timpului și a ieșirii din timpul obișnuit. Parcă plutești între amintire și vis.
      Massive Attack – Teardrop
      Hipnotică și neliniștitoare. Merge cu senzația de realitate care începe să se fisureze.
      David Bowie – Blackstar
      Misterioasă, aproape ritualică. Are ceva din confruntarea dintre lumea rațională și cea simbolică.
      Nick Cave & The Bad Seeds – Red Right Hand
      Pentru partea de anchetă, urmărire și amenințare. Ar merge foarte bine pe scenele cu Fărâmă și anchetatorii.
      Arctic Monkeys – 505
      Mai melancolică decât fantastică, dar surprinde foarte bine ideea de întoarcere obsesivă la un loc/o amintire.
      Pink Floyd – Echoes
      Pentru senzația de labirint și timp dilatat. E una dintre cele mai bune dacă vrei o piesă de ascultat în timp ce citești.
      Portishead – Roads
      Are o tristețe misterioasă și intimă care se potrivește cu memoria lui Fărâmă și cu lumea dispărută pe care încearcă s-o reconstruiască.
      M83 – Wait
      Pentru partea mai nostalgică: trecutul care pare mai real decât prezentul.
      Dhafer Youssef – Soupir Eternel
      Aici intrăm mai mult în zona de mistic, oriental, ritualic — foarte potrivită pentru dimensiunea mitică a poveștilor lui Fărâmă.

      Rămâne să ne gândim noi la ceva mai românesc.

      Ștergere
    2. întoarcere în cerc- florian din transilvania. asta mi-a venit în minte prima oară, asociind-o la lista lui chat. iar apoi mi-am dat seama că nu doar atmosfera generală a piesei, dar iată că începe foarte foarte potrivit, ca să vezi ce chestie- "bine mă mircea mă, bine mă"

      Ștergere
  4. recitesc nuvela asta. mi se pare slăbuță. dacă o reciteam astă-primăvară nu ți-aș mai fi recomandat-o. la 16 ani sau când oi fi dat de ea eram mai impresionabil. nu-l știam nici pe cutare, nici pe ălălaltu... acu, la experiența mea altfel văd lucrurile. mă întreb numa dacă asta din ediția 1981 o fi fost un pic cenzurată. mai degrabă nu.

    RăspundețiȘtergere