Distracție de duminică

Ușile rotative se blochează la fiecare secundă, atâta buluc de lume intră pe ele. Persoane aparținând tuturor categoriilor sociale, atrase de mirajul hot dog-ului de 1 leu cu muștar și ketch-up la discreție, oameni dornici să încerce o canapea suedeză fină, tineri în căutarea mobilei pentru startul vieții de cuplu, femei gravide uitându-se după un mod plăcut de amenajare pentru camera viitorului copil, oameni de vârsta a treia admirând ceea ce au visat o viață întreagă, plăcerile capitalismului. Parcarea este atât de plină încât se vânează chiar și locurile de pe borduri. "Ieșiți acum?", "Nu. Abia am venit.". Mă pierd cu totul în astfel de aglomerații și am tendința de a băga cuțitul în oameni. "Mergem la IKEA să luăm somiere?", mă întrebase nevasta în urmă cu trei ore, duminică dimineața. Nu am vrut să mergem, pentru că evit astfel de locuri în week-end, dar drept este că nu mai aveam pe ce dormi. "Ai rupt patul pentru că ești gras", îmi șoptește Eufrosin Potecă. Sunt nervos și toți oamenii îmi par atât de urâți, deși poate nu sunt, dar asta simt când mă uit la fețele lor. Îmi amintesc de unchiul Matei, acum vreo 20 de ani la o sindrofie când a spus: "Îmi pot da seama doar uitându-mă la fața unui om dacă are sau nu facultate.". Anii '60, '70 când era o chestie supremă să ai facultate. "Ce mai faceți doamna Geta? Ce face băiatul?", "A, păi e la facultate", iar respectul ori poate invidia se citea pe fața interlocutorului. În prezent toată lumea are facultate, absolut toată lumea. Locul copiilor este mai mult decât aglomerat și el. Se joacă săracii și sar în niște bile multicolore, lăsați de părinți care merg să cumpere mobilă la pachete plate. Cantina este o mare de oameni și fotografii momentului ar trebui să tragă multe cadre acolo care prin anii 2070 vor ajunge imagini de colecție ce vor ilustra lăcomia și sărăcia epocii actuale, cu oameni îmbulzindu-se să apuce chifteluțe suedeze cu gem de merișoare. Găsesc somiere. Sunt făcute în Lituania. Lituania este patria somierelor, așa cum Olanda este Țara lalelelor, Japonia este Țara Soarelui Răsare, iar Finlanda este Țara celor 1000 de lacuri. Dacă cumperi somiere și sunt din Lituania, înseamnă că ești un norocos. Cel mic primește în dar de la mama sa o lanternă cu dinam. Seamănă cu un fel de râșniță, însă atunci când râșnești nu curge nimic ci se produce lumină. Astfel ne învățăm copiii să economisească curentul electric continuu, care este înmagazinat în binecunoscutele baterii. Stăm la coada de la case, alături de zecile de oameni care au venit să cumpere lumânări parfumate și rame pentru poze, iar mai târziu vor declara că ei au fost la Ikea, la fel cum cei care merg să bea o bere la Predeal vor spune că au fost la munte. Mi-aș fi dorit și niște pește congelat, pentru că este o tradiție ca atunci când mergi la magazinul de mobilă să cumperi și 1 kilogram de pește oceanic, însă coada de la magazinul de delicatese aflat după linia caselor numără pe puțin 50 de persoane. Trebuia să mă fi gândit înainte și să-mi fi lăsat rând la venire. Am plecat din parcare, făcând bucuroși niște oameni cărora le-am răspuns afirmativ la întrebarea: "Plecați?". În drum spre casă, m-am întrebat: "Oare cum se distrau duminica oamenii în perioada regimului de tristă amintire?".