Mâncăruri şi băuturi de vară

Asemeni bloggului Cafea cu taifas, al cărui proprietar este obsedat de titluri aducătoare de vizitatori din google, am să vorbesc şi eu nu despre cărţi de citit vara, ci despre mâncăruri şi băuturi care pot fi servite (cui?) în anotimpul călduros cu deosebită plăcere. Nimic special, doar un prilej de-al indigna pe Eufrosin, de-a amuza câţiva cititori şi de a face pofta unora.

Săptămâna trecută eram în magazinul Kaufland din oraşul bulgar Gorna Oriahoviţa căutând un vin alb. M-a atras eticheta unuia şi l-am luat negreşit din raft, în era consumatorismului şi post industrializării end-userul făcând deseori astfel de alegeri. Naşa era lângă mine şi mă întreabă ce-i cu vinul ăla. Îi spun că este un vin de 14 leva, ceea ce nu e deloc un preţ mic. Naşa este o femeie prosperă şi cu mână largă, dar totuşi a exclamat: "E foarte mult pentru un vin!", ceea ce m-a gâdilat în orgoliu şi sufletul meu snob a zâmbit. Cum se numeşte acest vin? Motley cock, iar asta în limbajul de argou se traduce prin "pulă mare şi groasă". Aşa ne spune dicţionarul. Cunoaşteţi desigur isprăvile bietului Angheluţă din povestirea Aniversarea. Am gătit din nou acel fel de mâncare prezentat acolo, pentru a fi un suport vinului. Vinul extraordinar, deşi nu ştim ce fel de soi a fost, pentru că nu scrie pe sticlă. Înclin să cred că a fost ceva gen Feteasca noastră. Dar extraordinar şi probabil datorită preţului de 14 leva, pentru că dacă cineva mi-l dădea spunându-mi că a costat 7,5 lei, i-aş fi zis: "Eu cu ăsta nici pe picioare nu mă spăl.".

Am plecat din Gorna Oriahoviţa şi până am ajuns la Ruse (cam 100 km), în Carefour, naşa şi naşul probabil au discutat în şoaptă pe bancheta din spate a maşinii, stabilind de comun acord să aloce şi ei 14 leva pentru un vin. De această dată am cumpărat un Chardonnay, la fel şi naşa, doar că ei, a doua zi, nu i s-a părut deloc prea grozav, iar mie da. Sunt în principal un adept al vinului roşu, dar foarte bun şi acest chardonnay. That's a pretty fucking good chardonnay. I don't know if it's worth 14 leva but it's pretty fucking good. Şi l-am băut la o salată de vară, home made, adică roşii, castraveţi, şuncă, brânză de capră, măsline, ulei de măsline, piper. Aşa fac eu salata.

Creveţi şi şampanie, mănânci şi bei de nu te mai opreşti. Nevastă'mea îmi reproşează întotdeauna că de ce nu cumpăr două pungi de creveţi. Păi suntem milionari? E 60 de lei punga, iar şampania 24 de lei. Vrei să ne coste 150 lei o cină de doi acasă? Creveţii îi mănânci ca pe seminţe şi rămân mormane de carcase în urma ta, iar paharul de şampanie e unsuros pe picior de câte ori l-ai dus la gură cu mâinile murdare de la crustacee. Şi nu uitaţi că şampania se poate bea oricând, nu doar la aniversări alături de tort. Să specificăm că noi am băut de fapt un vin spumant, dar lumea în popor tot şampanie spune.

Aşa ne petrecem noi vara din punct de vedere culinar, pentru că nici nu merită să mănânci acum porc ori preparate greoaie. Sper ca această scriere să atragă multă lume din google şi de asemenea să am multe comentarii pertinente la acest subiect. Iar când mergeţi în Bulgaria, căutaţi neapărat cele două vinuri despre care am scris aici.