Povestea unei familii și a unei țări, întinsă pe vreo 70 de ani, avându-l în centru pe Esteban Trueba care povestește totul alături de un alt narator a cărui identitate o vom afla mai spre sfârșitul cărții. În roman nu se specifică nici numele țării, nici timpul, dar cititorul își poate face lesne o părere și-i va recunoaște printre alții pe Pablo Neruda (am auzit prima oară de acest poet urmărind un foarte frumos film cu Philippe Noiret) ori pe Augusto Pinochet. Așadar este vorba despre Chile, iar romanul este un clasic al literaturii universale pe care am ajuns să-l citesc la recomandarea nevesti'mii. Mi-a plăcut foarte mult și iată că pentru a scrie o carte mare nu e nevoie de tot felul de subterfugii postmoderniste, de inversare a cronologiei, ori de filozofie plictisitoare. O carte cât se poate de corectă cu cititorii, cu o acțiune ușor de urmărit și cu o poveste extrem de interesantă, foarte bine scrisă. Mă așteptam la un pic mai multă magie, ceva în genul "Un veac de singurătate", dar nu, evenimentele descrise sunt reale, personajele la fel, deci nu prea e cazul de realism magic, așa cum spun câte unii despre carte.Nu dau deobicei spoilere, dar faza e de la început și nu are mare legătură cu acțiunea. O fază cu tentă sexuală, așa cum suntem obișnuiți pe acest blog. Sora de șapte ani privește printr-o crăpătură în camera unde sora de 18-19 este autopsiată. Doctorul termină și iese, rămânând doar asistentul care după ce o coase pe moartă, o sărută pe buze, pe sâni și între picioare. Fază inedită, la care nu se gândește orișicine.
(stele: 5-excepțională; 4-foarte bună; 3-bună; 2-așa și așa; 1-slabă; 0-proastă)
la mine a fost prima carte (scrisa de Isabel Allende) pe care am citit-o. cu mare placere. acum pot spune ca le-am citit pe toate, pe ctoate traduse la noi. as da un plus la "Portret in sepia" si la "Planul infinit".
RăspundețiȘtergereLumea spune ca asta e cea mai tare, Casa spiritelor. Daca am inceput cu asta, nu stiu daca sa mai incerc si altceva.
Ștergerem-a secat, cum zic golanii, aia cu patria ei inventată. tu-i în nas de sovietofili!
Ștergereincearca, Gabriel, o sa-ti placa! chiar si cea cu tara ei inventata, chiar daca Radu are alta opinie!
ȘtergereDe când mă chinui să citesc și eu ceva de Allende! Fructitza și Coffee știu prea bine. :))
RăspundețiȘtergereAnul ăsta e musai, poate chiar această carte, pe care o am și eu în bibliotecă (alături de Portret în sepia și Eva Luna). Am văzut filmul mai demult și, chiar dacă uit de obicei ce se întâmplă, anumite scene-cheie s-au ținut scai după mine.
Am auzit că e faină și Portret în sepia, cum zice Iulia, care-i specialistă în Allende. :))
cititi Allende, poate va prinde microbul:))
ȘtergereEu le-am citit pe majoritatea. Sunt in parte carti pentru femei, cum ar zice Gabriel, dar povestile extrem de interesante, ca sa il citez tot pe el, ma atrag la cartile ei. Sunt relaxante.
ȘtergereDa, asa am auzit si eu, ca sunt pentru femei cartile ei. Adica restul, ca asta nu a fost pentru femei.
Ștergereeu nu cred ca sunt carti pentru femei. in fond, Allende atinge teme universale: dragostea, prietenia, fidelitatea, sexualitatea, drogurile, rasismul, etc. poate ca o citesc mai mult femeile daca s-a facut vreo comparatie cu cati cititori berbati are. si ce-i rau in asta? (daca chiar ar fi adevarat) nu cred intr-o astfel de statistica, cum nu cred ca marile opere ale lumii au fost facute/apreciate/realizate doar de barbati:)
Ștergeremajoritatea covarsitoare au fost realizate de barbati :p
Ștergere