am citit jurnalul lui tetelu,
de tetelu. desigur că fiind un pasionat cititor al caţavencului (până
la vreo 2-3 săptămâni după sciziunea kamikaze, când am ajuns la
concluzia că în fiecare din cele 2 redacţii se află nişte oameni care nu
îmi plac deloc, motiv pentru care am încetat să mai cumpăr revistele)
jurnalul lui tetelu nu mi-era deloc străin. totuşi, puţine pagini mi se
păreau cunoscute. am uitat, ce să fac? mi-am amintit însă de o poantă
care nu a fost selectată spre publicare în volum. francis futuimama (în
loc de fukuyama, vezi bine). nu prea au fost păstrate poantele cu
politicieni, am impresia. parcă în primii ani astea dominau. un volum 2
cu paginile rămase pe afară pare improbabil. nota 6 din 10, 5 stele din
5.
am mai citit si m-am măritat cu un comunist,
de ph. roth. foarte frumoasa carte. atunci când citești literatură mare
de tot te identifici cu personajul
și trăiești alături de el și strângi din pumni la aproape fiecare fază,
iar câteodată vrei să intervii și-ți vine să o strângi de ovare pe
evreicuţa aia antisemită de eva sau să-i torni în cur beton la casa
poporului comunistului de ira, eroul cărţii. nota 9.85 din 10, 4 stele
din 5.
am mai citit cum am devenit scriitor
de andrzej stasiuk. stasiuk e un mare meseriaş, pe lângă că scrie
excelent, fraze scurte, ritm alert, a mai avut şi o viaţă foarte
aventuroasă în polonia anilor 70-80. iese cam prost rockul progresiv din
cartea asta, dar nimeni nu e perfect. da ce concerte aveau ăştia în
polonia comunistă. ai ce invidia! dar şi ei, la rândul lor, îi invidiau
pe cehi. vinul de cotnari era foarte apreciat în polonia acelor ani.
vremurile petrecute de autor în puşcărie ne-au readus-o în minte , cu o
durere de diverse organe, pe udrea. şi poza de pe copertă este foarte
frumoasă. fac deseori astfel de alegeri în ceea ce priveşte lecturile
mele. nota 8 din 10, 5 stele din 5.
am mai citit noul volum de poveşti alese al lui mircea cărtărescu. fata de la marginea vieţii. doar povestirea-titlu este inedită, dar pentru mine, care nu am citit enciclopedia zmeilor şi pururi tînăr
etc erau şi alte inedite. trist e că 'jurnal cu darwin' mi s-a părut
complet nouă, deşi numa de vreo 3 ani o citisem, în volumul ăla cu ochiul căprui. (să fi sărit peste ea, din eroare, atunci? sper, dar mă tem că nu.) 'tahistoscop' însă, deşi din volumul cu pururi etc, mi se părea cunoscută. oi fi citit-o în vreo revistă cîndva. în fine, grosul cărţii e din de ce iubim femeile. ştiţi foarte bine despre ce e vorba. chestii mai comerciale, dar geniale. a, apare şi o poveste din volumul fundamental nostalgia. ruletistul. una peste alta, nota 9 din 10, 3 stele din 5.
şi de-o fi bine, ne revedem peste o lună. vor fi două cărămizi pe listă, probabil.
Ce prolific e domnul Stasiuk! Eu recunosc ca nici nu auzisem de el pina acum, mersi ca l-ai pomenit, cartea asta suna interesant.
RăspundețiȘtergereNu-mi place acest polonez, Stasiuk. Am citit cate ceva din romanul "Noua" si nu am inteles nimic din intriga si desfasurarea actiunii, desi autorul se exprima doar in fraze scurte. Singura chestie care mi-a placut din carte a fost ca era foarte frig si ca la un moment dat se vedeau doua Fiatul Polski de la balcon, o masina extrem de populara in Polonia comunista.
RăspundețiȘtergereDeloc apetisanta lista din februarie, draga Radu. Nu as dori sa citesc nimic din ce ai citit in aceasta luna.
poti incerca roth si cartarescu fara frica. sa vezi lista din martie! si mai neapetisanta.
RăspundețiȘtergereNu-mi place mie Roth. Complexul lui Portnoy a fost o exceptie. Am incercat acum ceva timp Pastorala americana si mi s-a parut extrem de obositoare si neatractiva.
RăspundețiȘtergereDaca in martie ai de gand sa postezi despre Piton ala al tau, poti trece cu incredere la aprilie.
Literatura post modernista, este probabil echivalentul muzicii progresivve rock.
il,cheama thomas pynchon si nu am ce posta despre el, i-am cam citit toate traducerile.
RăspundețiȘtergerepastorala americana e rupere. geniu pur.
O să zici că sunt prea chițibușar dar e progressive nu progressive. Știu! e un typo, mypo, kyko. Căcat! Când scrii ceva ești atent... mai ales că ai pretenția că ești un om al literelor. Fii mai cult mă Oribile, ce naiba!
RăspundețiȘtergere