În ultimii 7-8 ani port mereu o carte după mine, nu din snobism sau pentru a mă da cult, ci pentru că profit de timp și mai citesc prin mijloacele de transport în comun, ori în lungile dese pauze de la muncă. "Ce citești, Gabriel?" mă întreabă o grămadă de lume văzându-mi cartea pe birou. Iar apoi fiecare dintre acești oameni apucă cartea cu mâna dreaptă, iar cu stânga o răsfoiesc, însă fără a stărui la vreo pagină anume sau a citi o propoziție, apoi lasă cartea înapoi la locul ei și încep să vorbească despre altceva. Mi s-a întâmplat chestia asta de nenumărate ori. Interlocutorii nu sunt interesați câtuși de puțin de ce citesc eu, ori de cărți în general, ci doar vor să facă conversație. Vi s-a întâmplat și vouă așa?
Deunăzi, venind de la serviciu, purtam o carte în mână. Era la vedere pentru că nu aveam pungă. Mă întâlnesc cu bețivul și bătăușul cartierului, o persoană de care mi-ar fi fost teamă în urmă cu 20 de ani.
- Salut barosane!, îmi zice el.
- Salut.
- Ce ai acolo?
- O carte.
- Ce carte?
I-o dau, se uită la copertă, apoi o răsfoiește folosind procedeul descris mai sus. Mi-o înapoiază.
- Păi citești tu d'astea?
- Citesc, de ce să nu citesc?
N-ai luat si o carte de Gutierrez, spre deliciul colegelor?
RăspundețiȘtergerePai degeaba. Doar rasfoiesc asa cu privirea in gol. Poate sa fie despre orice cartea, ca nu baga de seama.
RăspundețiȘtergereTotusi, intr-o zi cand citeam "Complexul lui Portnoy" am pus semnul de carte la capitolul intitulat "Mort dupa pizda" si i-am lasat cartea unei colege. A zis ca sunt obsedat, ca numai d'astea citesc :)
Nu intelege literatura buna.
Ștergere"ori în lungile dese pauze de la muncă" - deci ai foarte mult de "muncă" :D ! Oau! Cred că ai un serviciu super! Șefii tăi nu zic nimic? Sau poate lucrezi la bibliotecă, așa s-ar explica...
RăspundețiȘtergere