Sylvia Plath - Clopotul de sticlă

(recenzie realizată de Zori de zi)

De ce să vrei să te sinucizi? De ce să faci asta? Sunt femeie şi am trecut de vârsta la care încep să i se întâmple chestii personajului principal, de vârsta la care autoarea a început să scrie cartea asta şi chiar şi de vârsta la care s-a sinucis şi, totuşi, nu o înţeleg pe deplin.
Face bine la şcoală, chiar foarte bine, e bursieră, câştigă drept premiu al unui concurs la care participă posibilitatea de a scrie editoriale într-o revistă, cu puţin efort poate deveni chiar ceva permanent. Îi este respinsă aplicaţia pentru participarea la un curs pe teme literare la un colegiu de prestigiu, dar asta pare să îi strice doar planurile pentru restul vacanţei. Deşi spune că asta ar vrea să facă, să scrie, nu reuşeşte. Devine din ce în ce mai instabilă, nu mai poate adormi zile întregi, nu mai găseşte plăcere în nimic, începe să cocheteze cu ideea sinuciderii, după câteva tentative timide reuşeşte să ajungă în pragul morţii, dar este salvată, este internată la un ospiciu unde este tratată prin terapia şocurilor electrice (după o şedinţă anterioară traumatizantă la un alt medic) şi de unde presupunem că iese – deja ştim că este – stabilizată. 

Da, transpare dincolo de pagini mintea şi suferinţa unui bolnav internat la boli psihice.

Este o carte, spun ei şi spunea şi ea, semi-autobiografică, însă din câte am spicuit cred că este autobiografică pe de-a-ntregul, apar multe detalii reale consemnate în istorie, care sunt redate între paginile ei.

Dezamăgirea determinată de anumite aşteptări neconcretizate pe plan profesional, dezamăgirea faţă de oamenii care o înconjoară – mama, colegii, prietenii, bărbaţii care se perindă prin frânturile ei de timp, nemulţumirile adânci şi acute, devastatoarele şi dureroasele pierderi o împing să renunţe. Dar, din finalul ultimei pagini, înţeleg că merge mai departe.

Până când spune STOP în viaţa reală; într-o iarnă cruntă, rămasă singură şi cu doi copii foarte mici. Pentru mine, atunci s-a încheiat cartea asta.
Da, se poate să vrei să te sinucizi şi chiar să ai cel puţin un motiv pentru asta.

Cred că a fost o foarte bună poetesă.